Care au fost diversele călătorii misionare ale apostolului Pavel?




Întrebare: Care au fost diversele călătorii misionare ale apostolului Pavel?

Răspuns:
Noul Testament consemnează că Pavel a făcut trei călătorii misionare în care a răspândit mesajul lui Cristos în Asia Mică şi în Europa. Apostolul Pavel era un evreu bine educat şi de frunte, numit Saul. Trăind în Ierusalim chiar după moartea şi învierea lui Cristos, a făcut tot ce i-a stat în putinţă ca să distrugă Biserica creştină. El chiar a participat la execuţia primului martir creştin, Ştefan (Fapte 7.55-8.4).

Pe drumul spre Damasc, ca să găsească şi să întemniţeze mai mulţi creştini, Pavel L-a întâlnit pe Domnul. El s-a pocăit, întorcându-se la credinţa în Isus Cristos. După această experienţă, el a încercat să-i convingă pe evrei şi pe creştini de convertirea care i-a schimbat viaţa. Mulţi s-au îndoit şi s-au ferit de el. Totuşi, creştini precum Barnaba l-au acceptat şi au vorbit în favoarea lui. Cei doi au ajuns parteneri de misiune.

În trei călătorii misionare distincte — fiecare pe o durată de câţiva ani — Pavel a propovăduit vestea despre Isus în multe oraşe de coastă şi aflate în rute comerciale. Ce urmează este o scurtă cronică a acestor călătorii misionare.

Prima călătorie misionară (Fapte 13-14): Răspunzând la chemarea lui Dumnezeu de a-L vesti pe Isus Cristos, Pavel şi Barnaba au lăsat în urmă biserica din Antiohia Siriei. Mai întâi, metoda lor de evanghelizare a fost să predice în sinagogile din oraşe. Dar când mulţi dintre evrei L-au respins pe Cristos, misionarii au recunoscut chemarea lui Dumnezeu de a mărturisi înaintea neamurilor.

Datorită mărturiei lui pline de curaj cu privire la Isus, persecutorul Saul a devenit persecutatul Saul. Cei care au respins mesajul mântuirii prin Isus Cristos pe care îl aducea el au încercat să-l oprească şi să-i facă rău. Într-o cetate a fost lovit cu pietre şi lăsat să moară. Dar Dumnezeu l-a cruţat. Prin încercări, bătăi şi întemniţări, el a continuat să-L propovăduiască pe Cristos.

Lucrarea lui Pavel printre neamuri a adus controversă cu privire la cine poate fi mântuit şi cum poţi fi mântuit. Între prima şi cea de-a doua sa călătorie misionară, el a participat la o conferinţă în Ierusalim la care s-a discutat despre calea mântuirii. Consensul final a fost că neamurile Îl pot primi pe Isus fără să se supună tradiţiilor evreieşti.

Cea de-a doua călătorie misionară (Fapte 15.36-18.22): După o altă şedere în Antiohia, zidind biserica de acolo, Pavel era gata să facă o a doua călătorie misionară. El i-a cerut lui Barnaba să i se alăture, vizitând din nou bisericile din prima lor călătorie misionară. Totuşi, o neînţelegere i-a făcut să se despartă. Dumnezeu a întors această dispută în ceva pozitiv, acum fiind două echipe misionare. Barnaba a mers în Cipru împreună cu Ioan Marcu şi Pavel l-a luat pe Sila în Asia Mică.

Dumnezeu, în mod providenţial, i-a redirecţionat pe Pavel şi pe Sila înspre Grecia, ducând Evanghelia în Europa. La Filipi, echipa misionară a fost bătută şi întemniţată. Bucurându-se să sufere pentru Cristos, ei au cântat în închisoare. Dintr-odată, Dumnezeu a făcut ca un cutremur să deschidă uşile celulei şi să-i elibereze de lanţurile lor. Temnicerul uimit, împreună cu familia sa au crezut în Cristos, dar oficialii guvernamentali s-au rugat de ei să plece.

Călătorind mai departe spre Atena, Pavel a predicat în faţa unei audienţe curioase pe Colina lui Marte. El L-a proclamat pe Singurul Dumnezeu adevărat pe care Îl puteau cunoaşte şi Căruia puteau să I se închine fără ajutorul unor idoli făcuţi de mâini omeneşti. Din nou, unii şi-au bătut joc şi câţiva au crezut.

Pavel i-a instruit pe cei care au crezut în Cristos şi i-a stabilit în biserici. În timpul acestei de-a doua călătorii misionare, Pavel a făcut mulţi ucenici din toate condiţiile sociale: un tânăr numit Timotei, o femeie de afaceri numită Lidia şi cuplul căsătorit Acuila şi Priscila.

Cea de-a treia călătorie misionară (Fapte 18.23-20.38): În timpul celei de-a treia călătorii a lui Pavel, el a predicat plin de zel în Asia Mică. Dumnezeu confirma mesajul său cu minuni. Fapte 20.7-12 vorbeşte despre Pavel, aflat la Troa, care predică o predică deosebit de lungă. Un tânăr, care şedea pe pervazul unei ferestre de la etaj, a adormit şi a căzut de la fereastră. S-a crezut că era mort, dar Pavel l-a înviat.

Odată implicaţi în ocultism, credincioşii noi din Efes şi-au ars cărţile lor de magie. Cei care făceau idoli, pe de altă parte, nu erau mulţumiţi cu pierderea afacerii lor în contul acestui singur Dumnezeu adevărat şi a Fiului Său. Un argintar numit Dimitrie a pornit o revoltă care a cuprins tot oraşul, lăudând-o pe zeiţa lor Diana. Încercările l-au urmat întotdeauna pe Pavel. Persecuţia şi opoziţia în cele din urmă i-au întărit pe creştinii adevăraţi şi au răspândit Evanghelia.

La finalul celei de-a treia călătorii misionare a lui Pavel, a ştiut că în curând urma să fie întemniţat şi probabil omorât. Ultimele lui cuvinte pentru biserica din Efes arată devotamentul lui faţă de Cristos: „Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintâi în care am pus piciorul pe pământul Asiei. I-am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi şi în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile iudeilor. Ştiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos şi nu m-am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case şi să le vestesc iudeilor şi grecilor pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos. Şi acum, iată că, împins de Duhul, mă duc la Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întâmpla acolo. Numai Duhul Sfânt mă înştiinţează din cetate în cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri. Dar eu nu ţin numaidecât la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfârşesc cu bucurie calea şi slujba pe care am primit-o de la Domnul Isus, ca să vestesc Evanghelia harului lui Dumnezeu.”

Unii învăţaţi ai Bibliei văd de asemenea o a patra călătorie misionară, şi istoria creştinismului timpuriu pare să ateste ideea. În acelaşi timp, în Biblie nu există o dovadă explicită pentru o a patra călătorie, aşa cum ar fi avut ea loc după încheierea cărţii Faptelor.

Scopul tuturor călătoriilor misionare ale lui Pavel a fost acelaşi: proclamarea harului lui Dumnezeu arătat în iertarea păcatelor prin Isus Cristos. Dumnezeu a folosit lucrarea lui Pavel ca să ducă Evanghelia la neamuri şi să zidească Biserica. Scrisorile lui către biserici, consemnate în Noul Testament, continuă să susţină viaţa şi învăţătura Bisericii. Cu toate că a sacrificat totul, călătoriile misionare ale lui Pavel şi-au meritat costul (Filipeni 3.7-11).



Înapoi la pagina de început în limba Română



Care au fost diversele călătorii misionare ale apostolului Pavel?