Cartea Iosua



Autorul: Cartea Iosua nu numeşte în mod explicit cine este autorul ei. Mai mult ca sigur, Iosua, fiul lui Nun, succesorul lui Moise în conducerea lui Israel, a scris mare parte din această carte. Ultima parte a cărţii a fost scrisă de cel puţin o altă persoană, după moartea lui Iosua. E posibil de asemenea că unele secţiuni au fost editate/compilate după moartea lui Iosua.

Data la care a fost scrisă: Cartea Iosua a fost scrisă probabil între 1400 şi 1370 î.Cr.

Scopul pentru care a fost scrisă: Cartea Iosua oferă o vedere de ansamblu a campaniilor militare pentru cucerirea suprafeţei de teren pe care Domnul a promis-o. Urmând ieşirea din Egipt şi următorii patruzeci de ani de rătăciri prin pustiu, naţiunea nou-formată este acum gata să intre în Ţara Promisă, să-i cucerească pe locuitorii ei şi să ocupe acel teritoriul. Vederea de ansamblu pe care o avem aici ne dă detalii prescurtate şi selective ale multora dintre bătălii şi ne prezintă nu doar maniera în care ţara a fost cucerită, ci şi felul în care a fost divizată în regiuni, pe seminţii.

Versete-cheie: „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu-i vei da în stăpânire poporului acestuia ţara pe care am jurat părinţilor lor că le-o voi da. Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te, lucrând cu credincioşie după toată Legea pe care ţi-a dat-o robul Meu Moise; nu te abate de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să izbuteşti în tot ce vei face. Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune. Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: «Întăreşte-te şi îmbărbătează-te»? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul, Dumnezeul tău, este cu tine în tot ce vei face.”

Iosua 24.14-15 „Acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu scumpătate şi credincioşie. Depărtaţi dumnezeii cărora le-au slujit părinţii voştri dincolo de Râu şi în Egipt şi slujiţi-I Domnului. Şi dacă nu găsiţi cu cale să-I slujiţi Domnului, alegeţi astăzi cui vreţi să-i slujiţi: sau dumnezeilor cărora le slujeau părinţii voştri dincolo de Râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Cât despre mine, eu şi casa mea Îi vom sluji Domnului.”

Un scurt rezumat: Cartea Iosua continuă istoria israeliţilor de după exodul din Egipt. Cartea relatează în detaliu cei aproximativ 20 de ani în care Iosua a condus poporul după ce Moise l-a uns la sfârşitul cărţii Deuteronomul. Împărţirea celor 24 de capitole din cartea Iosua în diviziuni poate fi rezumată după cum urmează:

Capitolele 1-12: Intrarea în Ţara Promisă şi cucerirea ei
Capitolele 13-22: Instrucţiuni pentru repartizarea secţiunilor din Ţara Promisă
Capitolele 23-24: Cuvântarea de rămas-bun a lui Iosua

Prefigurări: Istoria prostituatei Rahav şi a marii ei credinţe în Dumnezeul israeliţilor îi dă un loc alături de cei onoraţi pentru credinţa lor, în Evrei 11.31. Este o istorie a harului lui Dumnezeu pentru păcătoşi şi a mântuirii numai prin credinţă. Şi cel mai important, prin harul lui Dumnezeu, ea a fost în linia mesianică (Matei 1.15).

Unul dintre ritualurile ceremoniale din Iosua, din capitolul 5, îşi găseşte împlinirea perfectă în Noul Testament. Versetele de la 1 la 9 descriu porunca lui Dumnezeu ca toţi aceia care s-au născut în pustiu să fie tăiaţi împrejur când vor intra în Ţara Promisă. Făcând acest lucru, Dumnezeu a „ridicat ocara Egiptului” de deasupra lor, însemnând că i-a curăţit de păcatele vieţii lor de dinainte. Coloseni 2.10-12 îi descrie pe credincioşi ca fiind tăiaţi împrejur în inima lor de către Hristos Însuşi, prin care ne-am dezbrăcat de natura păcătoasă a vieţii noastre de dinainte, care era fără Hristos.

Dumnezeu a stabilit cetăţi de scăpare, astfel încât cei care au ucis din greşeală pe cineva să poată trăi acolo fără teamă de răzbunare. Hristos este scăparea noastră, la care „[am alergat] ca să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte” (Evrei 6.18).

Cartea Iosua are ca temă teologică de bază odihna. Israeliţii, după ce au rătăcit prin pustiu timp de 40 de ani, în cele din urmă au intrat în odihna pe care le-a pregătit-o Dumnezeu în ţara Canaan. Scriitorul cărţii Evrei foloseşte acest episod ca o avertizare pentru noi să nu lăsăm ca necredinţa să ne împiedice să intrăm în odihna lui Dumnezeu, care este în Hristos (Evrei 3.7-12).

Aplicaţie practică: Unul dintre versetele-cheie ale cărţii Iosua este 1.8 „Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea.” Vechiul Testament abundă de istorisiri ale felului în care oamenii L-au „uitat” pe Dumnezeu şi Cuvântul Lui şi au suferit consecinţe teribile. Pentru creştin, Cuvântul lui Dumnezeu este sursa vieţii. Dacă îl neglijăm, viaţa noastră va suferi în consecinţă. Dar dacă luăm la inimă principiul versetului 1.8, vom fi desăvârşiţi şi în stare să fim de folos în Împărăţia lui Dumnezeu (2 Timotei 3.16-17) şi vom descoperi că promisiunile lui Dumnezeu din Iosua 1.8-9 vor fi de asemenea şi pentru noi.

Iosua este un prim exemplu al beneficiilor unui mentor destoinic. Ani de zile a stat în apropierea lui Moise. L-a privit pe Moise cum L-a urmat pe Dumnezeu într-un mod aproape desăvârşit. A învăţat de la Moise să se roage într-un mod personal. Prin exemplul lui Moise, a învăţat cum să asculte. Se pare că Iosua a învăţat de asemenea din exemplul negativ care l-a costat pe Moise bucuria de a intra realmente în Ţara Promisă. Dacă eşti în viaţă, eşti un mentor. Cineva, undeva, te priveşte. Cineva mai tânăr sau cineva pe care îl influenţezi urmăreşte felul în care trăieşti şi reacţionezi. Cineva învaţă de la tine. Cineva îţi va urma exemplul. Mentoratul înseamnă mult mai mult decât cuvintele vorbite de către mentor. Întreaga lui viaţă este afişată.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Cartea Iosua