Cartea Rut



Autorul: Cartea Rut nu îşi numeşte în mod specific autorul. Tradiţia spune că a fost scrisă de profetul Samuel.

Data la care a fost scrisă: Nu se cunoaşte cu siguranţă data exactă la care a fost scrisă. Totuşi, părerea predominantă e că a fost scrisă undeva între anii 1011 şi 931 î.Cr.

Scopul pentru care a fost scrisă: Cartea Rut a fost scrisă pentru israeliţi. Ea învaţă că dragostea adevărată uneori poate cere un sacrificiu fără compromis. Indiferent de soarta pe care o avem în viaţă, putem trăi potrivit cu regulile lui Dumnezeu. Dragostea adevărată şi bunătatea vor fi răsplătite. Dumnezeu îi răsplăteşte din belşug pe cei care caută să trăiască o viaţă de ascultare. Trăirea în ascultare nu lasă loc de „accidente” în planul lui Dumnezeu. Dumnezeu îi acordă milă celui milostiv.

Versete-cheie: Rut 1.16: „Rut a răspuns: «Nu sta de mine să te las şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu, unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu, şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu.»”

Rut 3.9: „El a zis: «Cine eşti tu?» Ea a răspuns: «Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare.»”

Rut 4.17: „Vecinele i-au pus nume, zicând: «Un fiu s-a născut Naomei!» Şi l-au numit Obed. Aceasta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.”

Un scurt rezumat: Cadrul cărţii Rut începe în ţara cea păgână Moab, o regiune din nord-estul Mării Moarte, dar apoi se mută în Betleem. Această relatare adevărată are loc în timpul zilelor întunecate de eşec şi rebeliune a israeliţilor, numită perioada judecătorilor. O foamete îi constrânge pe Elimelec şi pe soţia sa, Naomi, să plece din casa lor din Israel în ţara Moab. Elimelec moare şi Naomi rămâne cu cei doi fii ai ei, care în curând se vor căsători cu două fete moabite, Orpa şi Rut. Mai târziu, ambii fii mor şi Naomi rămâne singură cu Orpa şi Rut într-o ţară străină. Orpa se întoarce la părinţii ei, dar Rut hotărăşte să stea cu Naomi, în timp ce călătoreau spre Betleem. Această poveste de dragoste şi devotament ne spune despre căsătoria în cele din urmă cu un om bogat, numit Boaz, cu care va avea un fiu, Obed, care devine bunicul lui David şi strămoşul lui Isus. Ascultarea o aduce pe Rut în linia genealogică privilegiată a lui Hristos.

Prefigurări: O temă majoră a cărţii Rut este cea a răscumpărării. Boaz, o rudă a lui Rut din partea soţului ei, a acţionat potrivit cu datoria subliniată în Legea mozaică de a răscumpăra o rudă săracă din situaţia ei (Lev. 25.47-49). Acest scenariu este repetat de Hristos, care ne-a răscumpărat pe noi, cei săraci din punct de vedere spiritual, din robia păcatului. Tatăl nostru cel ceresc Şi-a trimis Fiul la cruce, ca noi să putem deveni copii ai lui Dumnezeu şi fraţi şi surori ai lui Hristos. Prin faptul că este Răscumpărătorul nostru, noi am devenit parte din neamul Său.

Aplicaţie practică: Suveranitatea măreţului nostru Dumnezeu este văzută în mod limpede în istoria lui Rut. El i-a condus fiecare pas pe calea înspre a deveni copilul Său şi înspre a-Şi împlini planul Său pentru ea, ca să devină parte dintre strămoşii lui Isus (Matei 1.5). În acelaşi fel, avem asigurarea că Dumnezeu are un plan pentru fiecare dintre noi. Aşa cum Naomi şi Rut s-au încrezut în El că le va purta de grijă, la fel trebuie să facem şi noi.

Vedem în Rut un exemplu al femeii cinstite din Proverbele 31. Pe lângă faptul că a fost devotată familiei ei (Rut 1.15-18, Proverbele 31.10-12) şi că a depins cu fidelitate de Dumnezeu (Rut 2.12, Proverbele 31.30), vedem în Rut o femeie cu o vorbire evlavioasă. Cuvintele ei sunt pline de iubire, bunătate şi respect, atât faţă de Naomi, cât şi faţă de Boaz. Femeia cinstită din Proverbele 31 „deschide gura cu înţelepciune şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă” (v.26). Putem căuta azi în lung şi în lat să găsim o femeie la fel de vrednică de a fi modelul nostru pe cum a fost Ruth.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Cartea Rut