Care este păcatul de neiertat/de netrecut cu vederea?




Întrebare: Care este păcatul de neiertat/de netrecut cu vederea?

Răspuns:
Cazul „păcatului de neiertat/de netrecut cu vederea” sau „hula împotriva Duhului Sfânt” este menționat în Marcu 3.22-30 și în Matei 12.22-32. Termenul „hulă” poate fi în general definit ca „ireverență sfidătoare”. Vom aplica acest termen unor păcate cum ar fi blestemarea lui Dumnezeu sau înjosirea lucrurilor legate de El. Este de asemenea atribuirea unui rău lui Dumnezeu sau negarea unui lucru bun pe care ar trebui să I-l atribuim lui Dumnezeu. Totuși, cazul blasfemiei este unul specific, numit „hula împotriva Duhului Sfânt” (Matei 12.31). În acest pasaj, fariseii, fiind martori la dovezi de necontestat ale faptului că Isus înfăptuia miracole prin puterea Duhului Sfânt, au afirmat că El era posedat de demonul Beelzebul (Matei 12.24). În Marcu 3.30, Isus este foarte specific cu privire la ceea ce au comis ei: „hulă împotriva Duhului Sfânt”.

Această blasfemie a avut de a face cu acuzarea lui Isus Hristos (în persoană, pe pământ) că este posedat de demoni. Există alte feluri de a huli împotriva Duhului Sfânt (cum este mințirea Lui, ca în cazul lui Anania și al Safirei, din Faptele Apostolilor 5.1-10), dar acuzația împotriva lui Isus a fost blasfemia care a fost de neiertat. Acest păcat specific de neiertat împotriva Duhului Sfânt nu se poate repeta astăzi.

Singurul păcat de neiertat astăzi este cel al necredinței continue. Nu există iertare pentru o persoană care moare în necredință. Ioan 3.16 ne spune: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” Singura situație în care cineva nu va avea iertare este dacă nu se află printre acești „oricine” care cred în El. Isus a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine” (Ioan 14.6). Respingerea singurului mijloc de salvare înseamnă să te condamni tu însuți la o veșnicie în iad, pentru că a respinge singura iertare este, în mod evident, de neiertat.

Mulți oameni se tem că au comis un păcat pe care Dumnezeu nu îl poate sau nu va vrea să îl ierte și simt că nu există speranță pentru ei, indiferent de ceea ce fac. Satan nu ar vrea nimic mai mult decât să ne țină zbătându-ne sub povara acestei înțelegeri greșite. Adevărul este că dacă o persoană are această teamă, trebuie să vină înaintea lui Dumnezeu, să mărturisească acel păcat, să se pocăiască de el și să accepte promisiunea lui Dumnezeu de iertare. „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire” (1 Ioan 1.9). Acest verset ne asigură de faptul că Dumnezeu este gata să ierte orice păcat – oricât de odios –, dacă vine la El cu pocăință. Dacă astăzi suferi sub povara vinovăției, Dumnezeu așteaptă cu brațele deschise, în dragoste și compasiune, să vii la El. El niciodată nu dezamăgește pe cineva și nu omite să îi ierte pe cei care fac acest lucru.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Care este păcatul de neiertat/de netrecut cu vederea?