Ar trebui un creştin să intre într-o afacere cu un necreştin?




Întrebare: Ar trebui un creştin să intre într-o afacere cu un necreştin?

Răspuns:
Întrebarea dacă un creştin ar trebui să intre în afacere cu un necredincios este una des întâlnită. Versetul cel mai adesea citat din Scriptură este: „Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?” (2 Corinteni 6.14). De multe ori, acest verset este considerat o interzicere a căsătoriei între un credincios şi un necredincios. Cu siguranţă că acest verset se potriveşte în contextul căsătoriei, dar nimic nu dă de înţeles că se limitează doar la aceasta. Toate tipurile de „juguri nepotrivite” sunt interzise – căsătoriile, prieteniile apropiate şi, în multe cazuri, parteneriatele în afaceri.

Porunca implică faptul că există o deosebire majoră între un credincios şi un necredincios. Vorbind în mod general, motivaţiile, scopurile şi metodele unui creştin sunt incompatibile cu cele ale unui necredincios. Credinţa schimbă caracterul unei persoane. Dorinţa cea mai înaltă în viaţă a unui creştin este să-L glorifice pe Cristos şi să Îi fie plăcut în toate lucrurile; un necredincios este, în cel mai bun caz, indiferent faţă de astfel de scopuri. Dacă metodele şi scopurile în afaceri ale unui creştin sunt identice cu cele ale unui necreştin, atunci creştinul cel mai probabil că trebuie să îşi reevalueze şi să îşi reconsidere propriile priorităţi.

Versetul din 2 Corinteni 6.14 continuă cu întrebarea: „Cum poate sta împreună (în limba engleză: cum poate avea părtăşie, n.tr.) lumina cu întunericul?” Despre oameni se spune că sunt „în părtăşie” atunci când împărtăşesc, au în comun lucruri. Partenerii de afaceri sunt uniţi într-un fel în care trebuie să împărtăşească lucruri – ceea ce îi aparţine unuia de asemenea îi aparţine şi celuilalt. Acesta este întocmai sensul „părtășiei”. Având aceste principii în minte, cel mai bun lucru este să eviţi unirea în afaceri cu necredincioşii. Dacă un creştin caută cu adevărat să Îl cinstească pe Domnul prin afacerea lui, conflictul cu partenerul de afaceri necredincios este inevitabil. „Merg oare doi oameni împreună fără să fie învoiţi?” (Amos 3.3).



Înapoi la pagina de început în limba Română



Ar trebui un creştin să intre într-o afacere cu un necreştin?