Ce este rugăciunea contemplativă?




Întrebare: Ce este rugăciunea contemplativă?

Răspuns:
Este important ca mai întâi să definim „rugăciunea contemplativă”. Rugăciunea contemplativă nu înseamnă doar „contemplare în timpul rugăciunii”. Biblia ne învaţă să ne rugăm cu mintea (1 Corinteni 14.15), astfel că, în mod clar, rugăciunea implică contemplare. Totuşi, rugăciunea cu mintea nu e tocmai ceea ce a ajuns să însemne „rugăciunea contemplativă”. Rugăciunea contemplativă a crescut încet în practică şi popularitate odată cu apariţia mişcării bisericii emergente – o mişcare care adoptă multe idei şi practici nescripturale. Rugăciunea contemplativă este tocmai o astfel de practică.

Rugăciunea contemplativă, cunoscută şi ca „rugăciunea focalizatoare”, este o practică de meditare în care cel care o practică se concentrează asupra unui cuvânt pe care îl repetă din nou şi din nou pe toată durata exerciţiului. În timp ce rugăciunea contemplativă se practică în mod diferit de la grup la grup, sunt totuşi unele similarităţi. Rugăciunea contemplativă implică alegerea unui cuvânt sacru ca simbol al intenţiei de a permite prezenţa şi acţiunea lui Dumnezeu în interior. Rugăciunea contemplativă include de obicei statul confortabil, cu ochii închişi, liniştirea şi introducerea cuvântului sacru. Când o persoană care practică rugăciunea contemplativă devine conştientă de gândurile sale, trebuie să se întoarcă uşor întotdeauna la cuvântul sacru.

Chiar dacă poate părea un exerciţiu nevinovat, acest fel de rugăciune nu are niciun suport biblic. De fapt, acesta este exact opusul felului în care este definită rugăciunea în Biblie. „Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri” (Filipeni 4.6). „În ziua aceea, nu Mă veţi mai întreba de nimic. Adevărat, adevărat vă spun că orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, vă va da. Până acum n-aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi şi veţi căpăta, pentru ca bucuria voastră să fie deplină” (Ioan 16.23-24). Aceste versete precum şi altele înfăţişează în mod clar rugăciunea ca fiind o comunicare inteligibilă cu Dumnezeu, nu o meditare ezoterică, mistică.

Rugăciunea contemplativă, prin scopul ei, se concentrează asupra faptului de a avea o experienţă mistică cu Dumnezeu. Totuşi, misticismul este complet subiectiv şi nu se bazează pe adevăr sau pe realităţi. Totuşi, Cuvântul lui Dumnezeu ne-a fost dat exact cu scopul de a ne baza credinţa şi viaţa pe Adevăr (2 Timotei 3.16-17). Ceea ce cunoaştem despre Dumnezeu se bazează pe realitate; încrederea în cunoaşterea bazată pe experienţă mai mult decât în relatările biblice conduce o persoană în afara standardului găsit în Biblie.

Rugăciunea contemplativă nu se deosebeşte de exerciţiile de meditaţie folosite în religiile orientale şi în cultele New Age. Susţinătorii ei cei mai înfocaţi adoptă o spiritualitate cu deschidere pentru adepţi din toate religiile, promovând ideea că mântuirea se dobândeşte pe mai multe căi, deşi Cristos Însuşi a afirmat că mântuirea vine numai prin El (Ioan 14.6). Rugăciunea contemplativă, aşa cum este ea practicată în mişcarea actuală de rugăciune, este în opoziţie cu creştinismul biblic şi ar trebui evitată în mod categoric.



Înapoi la pagina de început în limba Română



Ce este rugăciunea contemplativă?