Întrebare
E asemănarea dintre ADN-ul omului și al cimpanzeului o dovadă în sprijinul evoluției?
Răspuns
În ultimii ani, maparea genomului uman a permis comparații detaliate între ADN-ul oamenilor și cel al cimpanzeilor. Mulți au pretins că oamenii și cimpanzeii au în comun peste 98 de procente din ADN-ul lor. Acest lucru e considerat adesea o dovadă hotărâtoare a originii comune a primatelor și a oamenilor. Dar e acest argument unul solid? Dovedește acest lucru într-adevăr originea comună a oamenilor și a cimpanzeilor? Susținem că procentul e înșelător. De fapt, când examinăm datele mai îndeaproape, comparația dintre genomul omului și cel al cimpanzeilor se dovedește că contrazice ceea ce prevede evoluția.
În realitate, deosebirile genetice dintre oameni și cimpanzei sunt probabil mai mari decât două procente. Studiile și mai recente au arătat că diferența reală dintre oameni și primate se apropie probabil de 5 procente. Prin urmare, argumentul de „o asemănare de peste 98 de procente" e exagerat.
Deosebirile dintre secvența de ADN a omului și cea a cimpanzeilor nu sunt distribuite aleator în genom, ci se găsesc în mănunchiuri. În realitate, în acele locuri specifice genomul cimpanzeilor se aseamănă cu cel al altor primate. Omul e cel care se diferențiază de restul. Oamenii de știință numesc aceste „mănunchiuri" regiuni accelerate umane (HAR's – human accelerated regions), datorită presupunerii că genomul uman are un strămoș comun cu al cimpanzeilor. Aceste HAR's sunt localizate în segmentele de ADN care nu codează pentru gene. Însă acest lucru face necesar să credem că evoluția a făcut la întâmplare ca astfel de schimbări să se petreacă în locuri în care acestea produc o diferență importantă în funcționarea unui organism, necesară să creeze în cele din urmă un om.
Un astfel de noroc aleator e o poveste de necrezut. Dar e mai mult decât atât. Unele HAR's se găsesc în segmentele de ADN care nu codează pentru gene, și de aici o altă multitudine de dificultăți. Evoluția ar prevedea că oamenii au evoluat dintr-un strămoș comun al cimpanzeilor și al oamenilor prin selecție naturală și prin acțiunea variațiilor întâmplătoare introduse de mutații. Însă cercetările recente scot la iveală exact opusul. HAR's care sunt găsite în genele care codează proteinele au prezentat dovezi nu de mutații care au fost selectate pe baza fenotipului lor avantajos, ci dimpotrivă. Schimbările genetice au prezentat dovezi că, de fapt, erau păgubitoare. Se stabiliseră în cadrul populației nu pentru că ofereau unele avantaje fiziologice, ci în ciuda caracterului prejudicios. Astfel de rezultate nu au sens în cadrul evoluției.
În mod clar, HAR's prezintă o tendință în care deosebirile observate în ADN-ul uman (comparativ cu specii similare) de obicei cresc conținutul de G-C a acelei regiuni specifice a lanțului ADN. Evoluția ar prezice că conținutul de G-C al genei de la bază trebuie să rămână relativ constant, în timp ce selecția naturală alege mutațiile ADN-ului care îmbunătățesc proteina. Dacă evoluția e adevărată, prin urmare ar trebui să nu ne așteptăm la o tendință semnificativă înspre creșterea conținutului de G-C.
Aceste HAR's nu sunt întotdeauna limitate pur și simplu la partea din genă care codează proteina, ci trec adesea dincolo de graniță, în secvențele flancante. Acest lucru sugerează și mai mult că aceste deosebiri care se observă în ADN-ul uman nu sunt, de fapt, consecințele selecției naturale care dezvoltă proteina pe care genele o codifică. HAR's adesea tind să formeze mănunchiuri într-o singură parte a genei, în și în jurul unui singur exon (în contrast cu a fi în întreaga genă) și tind să se coreleze cu recombinarea masculină (însă nu feminină). Astfel de observații nu au sens în perspectiva evoluției.
În concluzie, oricât de interesante sunt asemănările genetice între cimpanzei și oameni, ele nu sunt dovezi în sprijinul darwinismului. Și designul le poate explica. Designerii fac adesea produse diverse utilizând părți, materiale și aranjamente similare. Procentul comun aparține regiunilor din ADN-ul nostru care au ca rezultat proteinele. Are mai mult sens în privința datelor ca Designerul naturii să fi folosit aceleași proteine pentru a produce aceeași funcție într-o varietate de organisme.
English
E asemănarea dintre ADN-ul omului și al cimpanzeului o dovadă în sprijinul evoluției?
