Întrebare
Care era semnificația bătrânilor în Vechiul Testament?
Răspuns
În societățile antice, bătrânii erau bărbații adulți, de obicei mai în vârstă, care erau responsabili pentru luarea deciziilor într-un sat sau o comunitate locală. În timp ce termenul de bătrân se putea referi pur și simplu la cineva mai în vârstă (ca în Geneza 10:21), cel mai adesea, o referire la "bătrâni" era o aluzie la bărbații care conduceau în luarea deciziilor locale.
Primul exemplu de bătrâni ca lideri ai comunității îl vedem în Geneza 50:7: "Și Iosif s-a suit să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s-au urcat toți slujitorii lui Faraon, bătrânii din casa lui și toți bătrânii din țara Egiptului" (ESV). "Bătrânii" (sau "demnitarii", NIV) erau liderii care reprezentau familiile și comunitatea la înmormântarea lui Iacov.
În Exodul 3:16, lui Moise i s-a spus să le spună mai întâi bătrânilor lui Israel despre chemarea lui Dumnezeu de a-i scoate pe israeliți din Egipt: "Du-te, strânge pe bătrânii lui Israel şi spune-le: «Mi S-a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov»." Mai târziu, în Exodul 12:21, Moise îi convoacă pe bătrâni pentru a le comunica poruncile legate de Paște.
Până la Exodul 24, o echipă de 70 de bătrâni fusese selectată ca organ de conducere al lui Israel sub conducerea lui Moise. În Numeri 11 citim despre chemarea specifică a lui Dumnezeu pentru ca acest corp de conducători să slujească alături de Moise în pustie: "Adună la Mine şaptezeci de bărbaţi, dintre bătrânii lui Israel, din cei pe care-i cunoşti ca bătrâni ai poporului şi cu putere asupra lor; adu-i la cortul întâlnirii şi să se înfăţişeze acolo împreună cu tine." (versetul 16)
Din aceste pasaje biblice și din altele reiese clar că bătrânii au ocupat un loc de conducere încă de la început. De-a lungul timpului, poziția de bătrân a progresat de la o poziție informală de conducere la o chemare specifică a lui Dumnezeu. Bătrânii au continuat să slujească în calitate de lideri locali pe toată perioada Vechiului Testament, inclusiv în timpul întoarcerii evreilor în Ierusalim, sub conducerea lui Ezra și Neemia.
Proverbe 31:23 evidențiază respectul acordat unui bătrân: "Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării." Acest verset arată, de asemenea, că cei numiți "bătrâni" s-ar putea să nu fi fost întotdeauna "bătrâni", ci erau bărbați adulți maturi în societatea evreiască. În acest pasaj, soțul (bărbatul) pare să fie de vârsta la care o familie încă mai are copii.
În perioada Noului Testament, bătrânii locali au continuat să conducă. În plus, Sinedriul format din 70 de membri a ajutat la conducerea corpului religios al Israelului. În Biserica Primară, bătrânii au devenit sinonimi în multe cazuri cu pastorii și au slujit ca lideri locali ai bisericii. Rolul bătrânilor de a învăța și de a conduce este subliniat în 1 Timotei 3 și Tit 1.
English
Care era semnificația bătrânilor în Vechiul Testament?
