Întrebare
Ce este Biblia?
Răspuns
Răspuns: Cuvântul “Biblie” provine din limba greacă şi latină şi înseamnă “carte”; un nume potrivit, din moment ce Biblia este Cartea - pentru toţi oamenii din toate timpurile. Este o carte cum nu există alta, fiind cu totul aparte.
În Biblie sunt cuprinse şaizeci şi şase de cărţi diferite. Ele includ cărţi ale legii precum Levitic şi Deuteronom, cărţi istorice precum Ezra şi Faptele Apostolilor, cărţi poetice precum Psalmii şi Eclesiastul, cărţi profetice precum Isaia şi Apocalipsa, biografii precum Matei şi Ioan, cât şi epistole (scrisori formale) precum Tit şi Evrei.
Autorii
Aproximativ 40 de autori diferiţi au contribuit la scrierea Bibliei, de-a lungul a aproximativ 1500 de ani. Autorii erau regi, pescari, preoţi, oficiali din guvern, fermieri, păstori şi medici. Din toată această diversitate, în mod extraordinar, a rezultat o unitate incredibilă, cu teme comune întreţesute.
Unitatea Bibliei se datorează până la urmă faptului că ea are un singur Autor – Însuşi Dumnezeu. Biblia este “insuflată de Dumnezeu” (2 Timotei 3:16). Autorii umani au scris ceea ce Dumnezeu a vrut ca ei să scrie, iar rezultatul a fost Cuvântul sfânt şi perfect al lui Dumnezeu (Psalmul 12:6; 2 Petru 1:21).
Părţile Bibliei
Biblia este împărţită în două părţi mari: Vechiul şi Noul Testament. Pe scurt, Vechiul Testament este istoria unui popor, iar Noul Testament – istoria unui Om. Poporul era calea prin care Dumnezeu L-a adus pe Omul Iisus Hristos în lume.
Vechiul Testament descrie naşterea şi păstrarea poporului Israel. Dumnezeu a promis să-l folosească pe Israel pentru a binecuvânta întreaga lume (Geneza 12:2-3). Odată ce Israel era stabilit ca naţiune, Dumnezeu a ridicat o familie din popor prin care să vină binecuvântarea, şi anume familia lui David (Psalmul 90:3-4). Apoi, din familia lui David a fost promis un Om care va aduce binecuvântarea promisă (Isaia 11:1-10).
Noul Testament descrie în amănunt venirea acelui Om promis. Numele Lui este Iisus; El a împlinit profeţiile Vechiului Testament trăind o viaţă fără păcat, murind pentru a deveni Mântuitorul nostru şi înviind din morţi.
Personajul central
Isus este personajul central al Bibliei. Într-adevăr, întreaga Carte este despre El. Vechiul Testament prezice venirea Sa şi stabileşte scena pentru intrarea Lui în lume. Noul Testament descrie venirea şi lucrarea Lui pentru a aduce mântuire lumii noastre păcătoase.
Iisus este mai mult decât o figură istorică. De fapt, El este mai mult decat un om. El este Dumnezeu în trup, iar venirea Lui a fost cel mai important eveniment istoric din lume. Însuşi Dumnezeu a devenit om pentru ne oferi o imagine clară şi inteligibilă despre Sine. Cum este Dumnezeu? El este ca Iisus. Iisus este Dumnezeu într-un trup uman (Ioan 1:14; 14:9).
Un scurt rezumat
Dumnezeu l-a creat pe om şi l-a pus într-un mediu perfect. Totuşi, omul s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu şi a căzut de la ceea ce El a intenţionat să fie. Dumnezeu a pus întreaga lume sub blestem datorită păcatului, însă imediat a pus în mişcare un plan de restaurare a omenirii şi a întregii creaţii la gloria ei de la început.
Ca şi parte a planului Său de răscumpărare, Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din Babilon în Canaan (în jur de 2000 de ani î.Cr.). Dumnezeu i-a promis lui Avraam, fiului său Isaac şi nepotului său Iacov (numit şi Israel) că El va binecuvânta lumea printr-un urmaş al lor. Familia lui Israel a emigrat din Canaan în Egipt unde s-a înmulţit şi a crescut atât de mult, încât a devenit o naţiune.
În jurul anului 1400 î.Cr. Dumnezeu i-a scos pe urmaşii lui Israel din Egipt, sub conducerea lui Moise, şi le-a dat Ţara Promisă - Canaanul, ca să fie al lor. Prin Moise, Dumnezeu a dat poporului Israel Legea şi a făcut un legământ (testament) cu ei. Dacă ei Îi rămân credincioşi Lui şi nu urmează idolatria popoarelor înconjurătoare, atunci vor prospera. Dar daca Îl părăsesc şi merg după idoli, atunci Dumnezeu va distruge naţiunea lor.
Aproape 400 de ani mai târziu, în timpul domniei lui David şi a fiului său Solomon, Israel a devenit o împărăţie mare şi puternică. Dumnezeu le-a promis lui David şi lui Solomon că un urmaş al lor va domni veşnic.
După domnia lui Solomon, poporul lui Israel s-a divizat. Zece seminţii din nord au fost numite “Israel” şi au dăinuit în jur de 200 de ani înainte ca Dumnezeu să-i judece pentru idolatria lor. Asiria l-a luat pe Israel în robie în jurul anului 721 î.Cr. Celelalte două seminţii din sud au fost chemate “Iuda” şi au existat separate un pic mai mult, însă în cele din urmă, şi ei I-au întors spatele lui Dumnezeu. Babilonul i-a luat în robie în jurul anului 600 î.Cr.
Aproximativ 70 de ani mai târziu, datorită milei şi îndurării Sale, Dumnezeu a adus o rămăşiţa de robi înapoi în ţara lor. Capitala Ierusalim a fost reconstruită în jurul anului 444 î.Cr. şi Israelul şi-a instituit încă o dată identitatea naţională. Astfel se încheie Vechiul Testament.
Noul Testament începe în jur de 400 de ani mai târziu, cu naşterea lui Iisus Hristos în Betleem. Iisus era urmaşul sau sămânţa promisă lui Avraam şi lui David, Unul care să împlinească planul lui Dumnezeu de răscumpărare a omenirii şi de restaurare a creaţiei. Iisus Şi-a încheiat lucrarea cu credincioşie: El a murit pentru păcat şi a înviat din morţi. Moartea lui Hristos este baza unui nou legământ (testament) cu lumea. Toţi cei care au credinţă în Iisus vor fi mântuiţi de păcat şi vor avea viaţă veşnică.
Dupa învierea Sa, Iisus i-a trimis pe ucenicii Săi să răspândească în întreaga lume vestea bună despre viaţa şi puterea Lui de a-i mântui pe oameni. Ucenicii au mers peste tot răspândind vestea bună a mântuirii prin credinţa în Iisus. Ei au călătorit prin Asia Mica, Grecia şi tot Imperiul Roman. Noul Testament se încheie cu profeţia întoarcerii lui Iisus pentru a judeca lumea necredincioasă şi a elibera creaţia din blestem.
English
Ce este Biblia?
