Întrebare
Ce înseamnă că Biblia este insuflată de Dumnezeu?
Răspuns
În 2 Timotei 3.16, Pavel afirmă: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire." Acesta e singurul loc din Biblie unde se folosește cuvântul grecesc theopneustos, care înseamnă „insuflat de Dumnezeu, inspirat de Dumnezeu, datorită inspirării lui Dumnezeu", dar alte pasaje scripturale susțin premisa de bază că Scriptura e insuflată de Dumnezeu.
Puterea suflării lui Dumnezeu în inspirația divină se găsește în toată Scriptura. Dumnezeu a suflat „suflare de viață" în Adam (Genesa 2.7) și Isus „a suflat peste ei și le-a zis: «Luați Duh Sfânt!»" (Ioan 20.22). În 2 Petru 1.21, ni se spune că „nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt". Aici vedem adevărurile Scripturii descrise ca venind direct de la Dumnezeu, nu din voia scriitorilor pe care i-a folosit să le consemneze.
Petru notează că Pavel scrie „după înțelepciunea dată lui" și că eșecul de a lua aminte la aceste mesaje se face pe riscul cititorilor (2 Petru 3.15-16). Scriptura vine de la Duhul Sfânt, care ne-o dă în „vorbiri învățate de la Duhul Sfânt, întrebuințând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovnicești" (1 Corinteni 2.13). De altfel, credincioșii din Bereea foloseau cu credincioșie Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu pentru a verifica dacă Pavel e demn de crezare: „Cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa." (Fapte 17.11)
Credința are un rol central în felul în care fiecare acceptă validitatea sau valoarea Cuvântului inspirat al lui Dumnezeu. „Dar omul firesc nu primește lucrurile Duhului lui Dumnezeu, căci pentru el sunt o nebunie, și nici nu le poate înțelege, pentru că trebuie judecate duhovnicește." (1 Corinteni 2.14) „Omul spiritual" este cel căruia i s-a dat darul credinței (Efeseni 2.8-9) pentru mântuirea sufletului lui. Evrei 11.1 spune: „Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd." Există o neprihănire în Evanghelie revelată de Dumnezeu în Scriptură, însă neprihănirea noastră vine și este menținută de către și numai prin credință. „Cel neprihănit va trăi prin credință." (Romani 1.17)
Cu toate că 2 Timotei 3.16 poate fi singurul loc din Biblie unde sintagma „insuflată de Dumnezeu" e folosită pentru a descrie Cuvântul lui Dumnezeu, Scriptura e plină de afirmații similare. Acestea sunt în mod real cuvintele lui Dumnezeu, care ne reamintesc că adevărul și dragostea Lui pot fi găsite în ea, să ne ghideze în toate aspectele vieții. Apostolul Iacov putea foarte bine să vorbească despre natura Scripturii (și multe alte lucruri) când a afirmat: „Orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare." (Iacov 1.17)
English
Ce înseamnă că Biblia este insuflată de Dumnezeu?