Întrebare
Care este argumentul Dumnezeului golurilor?
Răspuns
Argumentul „Dumnezeul golurilor” se referă la percepția cu privire la univers în care orice lucru care poate fi explicat în prezent de felul în care cunoaștem fenomenele naturale este considerat în afara tărâmului interacțiunii divine și, prin urmare, conceptul de „Dumnezeu” este invocat pentru a explica ceea ce știința nu este până în acest moment capabilă să explice. Cu alte cuvinte, numai „golurile” din cunoașterea științifică sunt explicate de lucrarea lui Dumnezeu, de aici numele de „Dumnezeul golurilor”.
Ideea este că, odată cu progresul cercetării științifice, în urma căruia un număr tot mai crescut de fenomene sunt explicate naturalist, rolul lui Dumnezeu se diminuează corespunzător. Critica majoră afirmă în mod obișnuit că invocarea explicațiilor supranaturale ar trebui să devină tot mai puțin plauzibilă cu timpul, odată ce domeniul cunoașterii care era explicat prin existența lui Dumnezeu se diminuează.
Totuși, odată cu progresul modern din știință și tehnologie, lucrurile în realitate s-au inversat. Odată cu apariția microscoapelor cu scanare electronică, am putut să observăm pentru prima dată componentele complexe ale celulei. Ceea ce inițial și simplist s-a crezut că este nimic mai mult decât un „strop” de protoplasmă, acum se vede că este ceva mult mai complex și încărcat de informație decât s-a putut gândi înainte.
Mare parte din ceea ce a fost pus deoparte ca „rezolvat” la începutul secolului al XX-lea, acum se descoperă că a fost explicat inadecvat de naturalism. Tehnologia secolului al XXI-lea scoate la iveală din ce în ce mai multe goluri din teoria convențională a evoluției. Conținutul bogat în informații a ceea ce e „simplu” numai recent a fost înțeles la un nivel real și s-a descoperit că nu e deloc simplu. Informația poate fi acum înțeleasă ca fiind în mod inerent nonmaterială. Prin urmare, procesele materialiste nu pot califica sursa informației.
În realitate, o credință în Dumnezeu se poate obține prin intermediul unei evaluări obiective, în locul unei presupuneri subiective, cum poate a fost cazul cu milenii în urmă. Biblia se adresează exact acestor oameni: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înădușă adevărul în nelegiuirea lor. Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însușirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți.” (Romani 1.18-20) Argumentul Dumnezeului golurilor e un exemplu de „înădușire a adevărului”, pentru că Îl retrogradează pe Dumnezeu la o explicație de rezervă pentru lucrurile care nu pot fi explicate încă prin fenomene naturale. Aceasta îi duce pe unii la concluzia greșită că Dumnezeu nu e Ființa omnipotentă, omniprezentă, absolută despre care depune mărturie Scriptura.
Sunt multe lucruri pentru care științele naturale pur și simplu nu pot da o explicație, cum ar fi originea continuumului timpului/spațiului/al materiei și reglajul fin al acestuia, originea și dezvoltarea ulterioară a vieții însăși și originea sistemelor de informații complexe și specificate care se găsesc în toate ființele vii, lucruri care nu pot (și nu vor fi) explicate niciodată prin mijloace naturale. Prin urmare, nu poți separa în mod rațional supranaturalul de universul observat, dovedindu-se încă o dată că „la început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul” (Genesa 1.1).
English
Care este argumentul Dumnezeului golurilor?
