Întrebare
Cine sunt adepții Hare Krishna și ce cred ei?
Răspuns
Originea credinței Hare Krishna, numită și Gaudiya Vaishnavism sau Chaitanya Vaishnavism, este promovată prin International Society for Krishna Consciousness (sau ISKCON). Hare Krishna este o sectă mistică a hinduismului. De obicei e clasificată ca o formă monoteistă a hinduismului, de vreme ce adepții Hare Krishna cred că toate zeitățile sunt pur și simplu diverse manifestări ale unui singur dumnezeu, Vishnu sau Krishna. „Monoteismul” credinței Hare Krishna este totuși puțin încurcat, de vreme ce Sri Krishna are o „consoartă eternă” numită Srimati Radharani; împreună, Krishna și Radharani alcătuiesc „Cuplul Divin”.
Mișcarea Hare Krishna datează încă din secolul al XV-lea (1486), când fondatorul ei, Chaitanya Mahaprabhu, a început să-i învețe pe oameni că Krishna era dumnezeul suprem peste orice alt dumnezeu. Mahaprabhu a susținut o metodă devoțională de credință, în care adepții lui Gaudiya Vaishnavism intrau într-o relație cu Krishna și își exprimau adorarea pentru Krishna prin dans și incantații. Manifestările publice ale adorării înfăptuite de Mahaprabhu au dobândit un mare număr de urmăritori, în parte datorită contrastului izbitor cu exprimările lipsite de pasiune și ascetice specifice hinduismului. Însă secta aceasta hindusă, oricât de diferită ar fi în aderarea ei unică la Krishna, este în continuare foarte specific hindusă, de vreme ce Krishna nu e decât o manifestare (sau „Avatar”) a lui Vishnu – una dintre zeitățile clasice din hinduism. Mai mult, Hare Krishna păstrează Bhagavad Gita, o scriptură hindusă, cât și doctrina reîncarnării și cea a karmei. Scopul suprem pentru adepții Hare Krishna este o relație transcendentală, de iubire cu Domnul Krishna. Hare se referă la „potențialul de plăcere al lui Krishna”. Datorită devoțiunii lor mistice exprimate în incantații și dans, adepții Hare Krishna pot fi comparați cu musulmanii sufiți („derviști rotitori”) și unele exprimări mistice ale creștinismului care evidențiază experiențele extatice și transcendența mistică.
Credința Hare Krishna cere mult de la adepții ei. Să devii membru implică să alegi un guri și să devii discipolul lui. Acest guru e de importanță critică pentru dobândirea iluminării; se spune că fără un guru e imposibil să dezvolți o conștientizare a lui Krishna. Urmașii se supun gurului lor ca maestru spiritual și chiar li se închină ca unor zei. Și întreaga viață a cuiva trebuie să fie cuprinsă în practică și devoțiune centrate în Krishna. ISKCON (International Society for Krishna Consciousness, n.tr.) își duce membrii în colectivități în care totul e concentrat deliberat asupra lui Krishna. Mare parte din cultura indiană/hindusă e importată în aceste colectivități. Trebuie observat că aceste colectivități au fost aspru criticate de foștii membri, și ISKCON s-a confruntat cu acuzații penale de practici imorale, inclusiv abuz larg răspândit asupra copiilor, care a avut loc în cadrul mișcării.
Credințele adepților Hare Krishna sunt tipic hinduse și nu sunt compatibile cu creștinismul biblic. În primul rând, conceptul de Dumnezeu e în esență panteist, însemnând că cred că Dumnezeu este totul și în toți. Pentru adepții Hare Krishna, Dumnezeu e totul și totul e Dumnezeu. Pentru creștin, Dumnezeu e transcendent – El e mai presus de tot ceea ce a creat. Unul dintre principiile gândirii ISKCON este că noi chiar dobândim unitate relațională cu Dumnezeu noi înșine. Scopul credinței Hare Krishna este de a atinge „conștientizarea Krishnei”, un fel de iluminare. Aceasta e cea mai profundă identificare cu Krishna. În măsura în care ISKCON e cu adevărat o mișcare hindusă, îi poate fi atribuită o viziune panteistă despre Dumnezeu și, prin urmare, ne învață că omul e în cele din urmă identic cu Dumnezeu. Aceasta e o minciună veche care datează încă din Grădina Edenului: „Veți fi ca Dumnezeu.” (Genesa 3.5)
La fel ca toate religiile false, Hare Krishna pretinde o serie de fapte bune pentru mântuire. Da, devoțiunea și relația fac parte din sistemul lor de credințe, dar acestea se clădesc prin fapte, prin bhakti-yoga, meditație în fața altarului și până la solicitarea de fonduri. Rostirea de incantații e o parte majoră din Hare Krishna. Sri Chaitanya a recomandat ca urmașii săi să rostească în incantații 100.000 de nume sfinte în fiecare zi. Această incantare e facilitată de folosirea unui mala, un rozariu din 108 mărgele. Nu e permis consumul cărnii, nici mâncatul în restaurante, datorită credinței că mâncarea reține conștiința bucătarului – ingerarea de mâncare preparată de un bucătar mânios îl va face mânios și pe cel care mănâncă. În Hare Krishna, există întotdeauna presiunea de a rosti mai mult incantații, de a dansa mai mult și de a lucra mai mult, ca nu cumva să rămână o măsură de datorie karmică, lucru care îl va face pe om să nu reușească să intre în conștientizarea Krishnei.
Negarea de sine și sacrificiul sunt și ele cruciale pentru mântuire în Hare Krishna. Salvarea, potrivit ISKCON, este complet împletită cu conceptul hindus de karma, sau justiție retributivă. Învățătura aceasta face necesară credința în reîncarnare și/sau transmigrarea sufletului. Faptele cuiva, bune și rele, sunt măsurate și judecate după moarte. Dacă faptele cuiva sunt bune, continuă să se reîncarneze în forme de viață mai înalte; dacă faptele lui sunt rele, va deveni o formă de viață inferioară. Numai când faptele bune ale cuiva au contrabalansat răul, atunci acea persoană se poate opri din ciclul renașterii și să își realizeze unirea cu Krishna.
Cât de diferit e Krishna de Dumnezeul plin de compasiune și îndurare al Bibliei, care „atât de mult a iubit lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică” (Ioan 3.16). Biblia arată clar că salvarea e prin har, prin credința în sângele vărsat al lui Isus Cristos (Efeseni 2.8-9). „Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.” (2 Corinteni 5.21) Nicio măsură de fapte bune nu poate câștiga vreodată mântuirea pentru cineva. Adepții Hare Krishna, la fel ca toată omenirea, au o singură speranță pentru viața veșnică: Isus Cristos, răstignit, înviat și înălțat pentru totdeauna. Toate celelalte căi duc la distrugere. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan 14.6) „În nimeni altul nu este mântuire, căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiți.” (Faptele Apostolilor 4.12)
English
Cine sunt adepții Hare Krishna și ce cred ei?
