Întrebare
Ce ar trebui să învățăm din viața lui Iacov, fratele lui Isus?
Răspuns
Iacov a fost un fiul al Mariei și a lui Iosif și, prin urmare, un frate de jumătate cu Isus și frate cu Iosif, Simon, Iuda și surorile lor (Matei 13.55). În Evanghelii, Iacov e menționat de câteva ori, dar în vremea aceea înțelegea greșit lucrarea lui Isus și nu era credincios (Ioan 7.2-5). Iacov a devenit unul dintre martorii cei mai timpurii ai învierii lui Isus (1 Corinteni 15.7). Apoi a stat în Ierusalim și a fost parte din grupul de credincioși care se rugau în camera de sus (Faptele Apostolilor 1.14). De atunci, statutul lui Iacov în Biserica din Ierusalim a început să crească.
Iacov era încă în Ierusalim atunci când Saul, de curând convertit, sosește ca să se întâlnească cu el și cu Petru (Galateni 1.19). Câțiva ani mai târziu, când Petru scapă din închisoare, el îi relatează lui Iacov despre felul miraculos în care a scăpat (Faptele Apostolilor 12.17). Când se adună Conciliul de la Ierusalim, Iacov pare să fie cel care prezidează întâlnirea (Faptele Apostolilor 15.13-21). Este, de asemenea, un bătrân al Bisericii, numit un „stâlp” în Galateni 2.9. Mai târziu, Iacov prezidează din nou o întâlnire din Ierusalim, de data aceasta după a treia călătorie misionară a lui Pavel. Se crede că Iacov a fost martirizat în jurul anului 62 d.Cr., deși Biblia nu consemnează moartea sa.
Iacov este autorul Epistolei lui Iacov, pe care a scris-o undeva între anii 50 și 60 d.Cr. Iacov se prezintă pe nume, dar se descrie simplu ca „rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos” (Iacov 1.1). Epistola lui tratează mai mult etica creștină decât teologia. Tema ei este lucrarea vizibilă a credinței – dovada exterioară a convertirii interioare.
Studierea vieții lui Iacov ne oferă câteva lecții importante. Convertirea lui depune mărturie pentru puterea copleșitoare care vine din a fi un martor al învierii lui Isus. Iacov s-a transformat dintr-un sceptic într-un conducător al Bisericii, pe baza întâlnirii cu Cristos cel înviat. Discursul lui Iacov la Conciliul din Ierusalim din Faptele Apostolilor 15.14-21 ne arată bazarea lui pe Scriptură, dorința de pace în cadrul Bisericii, accentul pus pe har în fața Legii și grija lui pentru credincioșii dintre neamuri, deși el însuși a lucrat aproape exclusiv printre creștinii evrei. E demnă de remarcat și umilința lui Iacov – el nu-și folosește niciodată poziția de rudă de sânge a lui Isus ca o bază pentru autoritate. În schimb, Iacov se descrie ca un „rob” al lui Isus, nimic mai mult. Pe scurt, Iacov a fost un conducător plin de har prin care Biserica a fost binecuvântată din abundență.
English
Ce ar trebui să învățăm din viața lui Iacov, fratele lui Isus?
