Întrebare
Ce s-a întâmplat la Kristallnacht?
Răspuns
Kristallnacht, o izbucnire vitriolantă de anarhie antisemită, a avut loc în Germania pe 9 noiembrie 1938. Kristallnacht, care înseamnă "Noaptea geamurilor sparte", a dus la incendierea sinagogilor evreiești și la vandalizarea caselor, școlilor, cimitirelor, spitalelor și afacerilor evreiești. În timpul tulburărilor conduse de naziști, aproape o sută de evrei au fost uciși; imediat după noaptea violențelor, 30 000 de evrei au fost arestați și adunați în lagărele de concentrare naziste. Kristallnacht este cunoscută și sub numele de Pogromul din noiembrie.
Mai multe evenimente-cheie au condus la Kristallnacht. După ce liderul Partidului Nazist, Adolf Hitler, a devenit cancelar al Germaniei în 1933, populația evreiască a Germaniei a început să se confrunte cu o serie de politici represive și dezumanizante sancționate de guvern. Pe măsură ce propaganda nazistă a acuzat în mod fals evreii de relele economice și sociale ale Germaniei, afacerile evreiești au fost supuse boicoturilor, funcționarii publici evrei au fost concediați, căsătoriile între evrei și arieni au fost strict interzise, studenților evrei li s-a refuzat admiterea în universitățile germane, iar cărțile, piesele de teatru și muzica autorilor și compozitorilor evrei au fost arse.
Până în toamna anului 1938, aceste restricții în mare parte non-violente au făcut loc "Soluției finale" a lui Hitler, un eufemism pentru exterminarea în masă a evreilor. Violența de la Kristallnacht a fost declanșată de asasinarea lui Ernst vom Rath, un diplomat german la Paris. Asasinul a fost Herschel Grynszpan, un adolescent evreu ai cărui părinți fuseseră exilați cu forța din Hanovra, Germania, în Polonia. Ministrul propagandei al Partidului Nazist, Joseph Goebbels, a folosit atacul adolescentului împotriva diplomatului pentru a alimenta flacăra antisemitismului. Începând cu "Noaptea geamurilor sparte", sau Kristallnacht, până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, aproximativ 6 milioane de evrei europeni au fost vânați fără milă și măcelăriți în ceea ce astăzi este cunoscut drept Holocaust.
Antisemitismul nu își are locul în creștinismul autentic. Ostilitatea față de poporul evreu este gravă, abominabilă și de neiertat - un flagel care nu ar trebui să contamineze niciodată cuvintele, acțiunile, comunicările sau învățăturile urmașilor lui Hristos născuți din nou. Ca credincioși, nu trebuie să uităm niciodată rădăcinile evreiești incontestabile ale credinței noastre și nici datoria pe care o avem față de poporul ales al lui Dumnezeu.
Apostolul Pavel, care a scris o mare parte din Noul Testament, a fost un evreu devotat cu acreditări impecabile: "tăiat împrejur a opta zi, din neamul lui Israel, din seminția lui Beniamin, evreu din evrei; în ce privește Legea, fariseu" (Filipeni 3:5). După convertirea sa de pe drumul Damascului, Pavel a schimbat riturile, regulile și ritualurile iudaismului cu Evanghelia lui Isus Hristos, însă nu și-a pierdut niciodată dragostea pentru semenii săi evrei. Dimpotrivă, Pavel a scris: "Spun adevărul în Hristos, nu mint; cugetul meu, luminat de Duhul Sfânt, îmi este martor, că simt o mare întristare și am o durere necurmată în inimă. Căci aproape să doresc să fiu eu însumi anatema, despărțit de Hristos, pentru frații mei, rudele mele trupești. Ei sunt israeliți, au înfierea, slava, legămintele, darea Legii, slujba dumnezeiască, făgăduințele, patriarhii, și din ei a ieșit, după trup, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!" (Romani 9:1-5)
De dragul poporului său, apostolul Pavel și-ar fi pierdut mântuirea dacă un astfel de schimb ar fi fost posibil. Așa cum Pavel a considerat valoarea evreilor dincolo de cea a sufletului său, cu siguranță, noi nu trebuie niciodată să vorbim sau să acționăm în moduri care să aducă ofensă poporului iubit ales de Dumnezeu, lumina ochilor Săi (Zaharia 2:8). Să ne amintim că Dumnezeu S-a revelat mai întâi evreilor, în timp ce restul lumii se închina zeilor mitici și idolilor grotești din lemn, metal și piatră. Și să ne amintim, de asemenea, că Domnul nostru Isus Hristos s-a născut evreu, descendent al regelui David, cel mai mare monarh al Israelului (Matei 1; Apocalipsa 22:16). Maltratarea evreilor este o ofensă care stârnește mânia lui Dumnezeu (Geneza 12:3).
Din nefericire, America și Europa se confruntă cu noi valuri de antisemitism, frecvent violente. Ostilitatea față de evrei este în creștere - și nu neapărat din partea elementelor marginale ale societății. Mulți politicieni, artiști și jurnaliști își manifestă disprețul față de evrei prin cuvinte și fapte care variază de la subtile la manifeste. Pe măsură ce antisemitismul ia amploare, cei implicați în această intoleranță vor juca direct în mâna Satanei. Spre deosebire de creștinii din Germania, care au tăcut în mare parte în timpul Noapții de Cristal și a campaniei naziste de anihilare a poporului evreu, să nu se spună niciodată că biserica secolului XXI a stat cu mâinile în sân în timp ce o lume necredincioasă își reînnoia campania de ură împotriva poporului evreu.
English
Ce s-a întâmplat la Kristallnacht?
