Întrebare
Așteaptă Dumnezeu de la fiecare dintre noi să avem copii?
Răspuns
În mod real chestiunea în sine nu e dacă Dumnezeu „așteaptă” sau nu de la noi să avem copii, de vreme ce El este suveran și omniscient și cunoaște cine va avea copii și cine nu. Întrebarea vizează dacă a avea copii este sau nu o cerință pentru creștini și dacă putem sau nu să avem o viață împlinită, de ascultare în Cristos fără să avem copii.
Biblia ne spune că copiii sunt o binecuvântare de la Dumnezeu. Psalmul 127.3-5 spune: „Iată, fiii sunt o moștenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El. Ca săgețile în mâna unui războinic, așa sunt fiii făcuți la tinerețe. Ferice de omul care își umple tolba de săgeți cu ei! Căci ei nu vor rămâne de rușine când vor vorbi cu vrăjmașii lor la poartă.” Aceasta nu înseamnă că cei care nu au copii nu sunt binecuvântați sau că copiii sunt singura binecuvântare din partea lui Dumnezeu, ci înseamnă pur și simplu că copiii trebuie considerați o binecuvântare, nu un blestem sau o inconveniență.
Atunci când Dumnezeu i-a creat pe Adam și pe Eva, „Dumnezeu i-a binecuvântat și Dumnezeu le-a zis: «Creșteți, înmulțiți-vă, umpleți pământul și supuneți-l»” (Genesa 1.28). După potop, Dumnezeu i-a spus lui Noe: „Creșteți, înmulțiți-vă și umpleți pământul.” (Genesa 9.1) Procrearea face parte din porunca lui Dumnezeu pentru omenire, și cu siguranță a „așteptat” ca cei mai mulți oameni să aibă copii. Vedem, de asemenea, faptul de a avea copii ca fiind parte din legământul lui Dumnezeu cu Avraam. El i-a spus lui Avraam: „Voi face din tine un neam mare și te voi binecuvânta ... toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.” (Genesa 12.2-3) Lucrul acesta a fost împlinit deplin în Isus Cristos, Salvatorul care este deplin Dumnezeu și deplin om – și care S-a născut din descendența lui Avraam.
În Vechiul Testament, copiii erau văzuți ca un semn fizic al binecuvântării lui Dumnezeu. Chiar și așa, și în ciuda faptului că majoritatea oamenilor din acea vreme probabil că au simțit diferit, infertilitatea nu a fost un semn de luat în seamă că nu ești plăcut lui Dumnezeu. Multe cupluri din Biblie, de exemplu Elcana și Ana (părinții profetului Samuel), Avraam și Sara (părinții lui Isaac) și Zaharia și Elisabeta (părinții lui Ioan Botezătorul), au fost bărbați și femei plini de evlavie care vreme de ani de zile au fost infertili.
În Noul Testament, copiii cu siguranță continuă să fie văzuți ca o binecuvântare. Isus i-a primit la Sine pe copii și i-a învățat pe ucenicii Lui că copiii exemplifică multe dintre valorile Împărăției lui Dumnezeu. Apostolul Pavel le-a dat instrucțiuni părinților și copiilor cu privire la a trăi frumos împreună (Efeseni 6.1-4). Una dintre cerințele pentru un episcop în Biserică este aceea că, dacă este căsătorit și are copii, trebuie să își gestioneze bine casa; dacă nu poate avea grijă de propria lui familie, cel mai probabil nu va fi în stare să se îngrijească de Biserică (1 Timotei 3.4-5). Nu este nicio îndoială că familia este înalt prețuită de Dumnezeu. Însă Noul Testament se concentrează mai mult asupra rodirii și multiplicării spirituale, decât asupra binecuvântării fizice. Cei care cred în Isus devin copii ai lui Dumnezeu (Ioan 1.12). Întâi de toate dorim să extindem familia Lui. Trebuie să facem ucenici (Matei 28.19), nu doar urmași biologici.
Copiii sunt și întotdeauna vor fi o binecuvântare de la Dumnezeu – indiferent de felul în care devin parte din viața cuiva. Dar chiar dacă Dumnezeu a declarat că copiii sunt o binecuvântare de la El și procrearea este parte din mandatul general pentru omenire, în niciun loc Biblia nu afirmă că fiecare cuplu căsătorit trebuie să aibă sau să dorească să aibă copii. Din nou, infertilitatea – la orice vârstă – nu este un semn că nu ești plăcut înaintea lui Dumnezeu. Cuplurile fără copii nu sunt sub nicio formă mai puțin valoroase ori importante pentru Împărăția lui Dumnezeu decât cele cu copii. De altfel, se poate argumenta că cuplurile fără copii pot să dedice mai mult din energia și concentrarea lor lucrării Împărăției, decât cei care au copii, în mare parte asemenea persoanelor singure (vezi 1 Corinteni 7.32). Căsătoriți, singuri, cu copii sau fără, fiecare copil al lui Dumnezeu e un membru important al familiei Sale și parte integrantă din Trupul lui Cristos. Voia specifică a lui Dumnezeu pentru fiecare individ și fiecare cuplu e diferită. Pentru mulți, voia lui Dumnezeu include faptul de a avea copii, fie natural, fie prin adopție. Pentru alții, voia Lui nu implică a avea copii.
În cazul celor care vor copii, dar nu îi pot avea din orice motiv, cel mai bun lucru este să-și încredințeze dorința lui Dumnezeu în rugăciune. El vă poate ajuta să parcurgeți drumul dureros și, de asemenea, să trăiți la maximum pentru El în această perioadă. În cazul celor care nu doresc copii, la fel, cel mai bun lucru este să-I încredințeze dorința lui Dumnezeu, în rugăciune. Uneori lipsa noastră de dorință e dată de Dumnezeu. De alte ori, e controlată de răni din trecut, teamă sau egoism. Când expunem inima noastră cu onestitate în fața lui Dumnezeu, El ne poate ajuta să rezolvăm frământările, poate aduce vindecare și să ne dea dorințele inimii Lui.
Este foarte ușor ca dorințele pe care le avem pentru viața noastră să devină idoli. Chiar și dorințele bune, atunci când iau locul lui Dumnezeu în viața noastră, devin idoli. Cu toții, indiferent de situația sau stadiul la care ne aflăm în viață, am face bine să ne examinăm inima, să fim cinstiți cu Dumnezeu în rugăciune, să căutăm Cuvântul Lui ca să căpătăm înțelepciune și să ne încredințăm Lui viața noastră. În cele din urmă, Dumnezeu e Cel care satisface inima noastră, și viața noastră trebuie trăită numai pentru gloria Lui (Romani 12.1-2, Psalmul 37).
English
Așteaptă Dumnezeu de la fiecare dintre noi să avem copii?
