Întrebare
Cât de multă autoritate ar trebui să aibă un pastor asupra unei biserici?
Răspuns
Biserica e numită „turma lui Dumnezeu" (1 Petru 5.2), „moștenirea lui Dumnezeu" (1 Petru 5.3) și „Biserica Domnului" (Fapte 20.28). Isus este „Capul Bisericii" (Efeseni 5.23) și „Păstorul cel mare" (1 Petru 5.4). Biserica aparține de drept lui Cristos și El e autoritate peste ea (Matei 16.18). Acest lucru e la fel de adevărat cu privire la biserica locală, cât este cu privire la Trupul universal al lui Cristos.
Planul lui Dumnezeu de a-Și zidi Biserica include folosirea oamenilor în slujba de pastor. Pastorul este în primul rând un prezbiter și, împreună cu alți prezbiteri, pastorul e responsabil de următoarele:
1) Supravegherea bisericii (1 Timotei 3.1). Înțelesul principal al cuvântului episcop este „supraveghetor". Supravegherea generală a lucrării și a funcționării bisericii este responsabilitatea pastorului și a altor prezbiteri. Acest lucru va include gestionarea finanțelor în cadrul bisericii (Fapte 11.30).
2) Conducerea Bisericii (1 Timotei 5.17). Cuvântul tradus cu „conducerea" înseamnă literalmente „a sta înaintea". Ideea este de a conduce sau de a asista, cu accent pe a fi un purtător de grijă sârguitor. Acest lucru va include responsabilitatea de a exercita disciplina bisericească și de a-i mustra pe cei care se îndepărtează de credință (Matei 18.15-17, 1 Corinteni 5.11-13).
3) Hrănirea bisericii (1 Petru 5.2). Literalmente, cuvântul pastor înseamnă „păstor". Păstorul are îndatorirea de a „hrăni turma" cu Cuvântul lui Dumnezeu și de a-i conduce în direcția bună.
4) Protejarea doctrinei bisericii (Tit 1.9). Învățătura apostolilor trebuia încredințată unor „oameni de încredere" care să-i învețe la rândul lor pe alții (2 Timotei 2.2). Păstrarea integrității Evangheliei este una dintre cele mai înalte chemări ale pastorului.
Unii pastori consideră titlul de „supraveghetor" ca fiind o poruncă de a avea sub mână totul. Fie că este vorba despre rularea sistemului de sunet sau selectarea cântecelor pentru duminică sau alegerea draperiilor pentru sala copiilor mici, unii pastori simt că e sarcina lor să fie implicați în fiecare decizie. Acest lucru nu doar că e epuizant pentru pastor, care se pomenește participând la toate întâlnirile de comitete, ci îi și împiedică pe alții să-și folosească darurile în biserică. Un pastor poate supraveghea și delega în acela și timp. Pe lângă aceasta, modelul biblic al pluralității prezbiterilor, împreună cu diaconii rânduiți să-i asiste pe pastori și pe prezbiteri, previne ca pastoratul să fie controlat de o singură persoană.
Porunca de a „conduce" biserica e și ea uneori dusă în extreme. Responsabilitatea oficială a unui pastor este de a guverna biserica împreună cu prezbiterii, iar concentrarea lui trebuie să fie în primul rând asupra lucrurilor spirituale, participând la chestiuni cum sunt edificarea credincioșilor și echiparea sfinților pentru munca pe care o presupune lucrarea (Efeseni 4.12). Am auzit de pastori care par să fie mai mult dictatori decât asemenea păstorilor, cerându-le celor care se află sub autoritatea lor să le ceară permisiunea înainte de a face o investiție, de a-și lua concediu etc. Ni se pare că astfel de oameni pur și simplu doresc controlul și nu sunt potriviți să conducă Biserica lui Dumnezeu (3 Ioan 9-10).
1 Petru 5.3 conține o descriere excelentă a unei lucrări pastorale echilibrate: „Nu ca și cum ați stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărțeală, ci făcându-vă pilde turmei." Autoritatea pastorului nu e ceva ce trebuie impus este biserică; în schimb, pastorul trebuie să fie un exemplu de adevăr, dragoste și evlavie pe care turma lui Dumnezeu să îl urmeze. (Vezi și 1 Timotei 4.12.) Un pastor e „economul lui Dumnezeu" (Tit 1.7) și dă socoteală în fața lui Dumnezeu pentru conducerea lui în biserică.
English
Cât de multă autoritate ar trebui să aibă un pastor asupra unei biserici?
