Întrebare
E Biblia de încredere?
Răspuns
Folosind același criteriu după care judecăm alte lucrări istorice, nu numai că Biblia este de încredere, ci e mult mai de încredere decât orice alte scrieri comparabile. Calitatea de a fi de încredere e o chestiune care ține de veridicitate și de o copiere cu acuratețe. Scrierile care sunt corecte din punct de vedere istoric și faptic și care au fost păstrate cu credincioșie de-a lungul timpului vor fi considerate de încredere. Niveluri mai înalte de verificare istorică și o încredere mai bună în transmitere fac mai ușor de determinat dacă o lucrare antică e demnă de încredere. După aceste măsuri, putem considera Biblia ca fiind de încredere.
Așa cum e adevărat și în cazul oricărei lucrări istorice, nu fiecare detaliu din Biblie poate fi confirmat în mod direct. Biblia nu poate fi considerată nedemnă de încredere pur și simplu pentru că conține părți care nu pot fi confirmate sau nu au fost încă confirmate. Ceea ce e rezonabil e să te aștepți de la ea să prezinte acuratețe acolo unde poate fi verificată. Acesta e testul primar al autenticității, și aici Biblia excelează. Nu numai că multe dintre detaliile ei istorice au fost confirmate, ci anumite porțiuni care odată erau puse sub semnul îndoielii au fost verificate de arheologia de mai târziu.
De exemplu, descoperirile arheologice din anii '20 au confirmat prezența cetăților în mare parte asemănătoare cetății Ur, descrise în Genesa 11, cu privire la care unii sceptici s-au îndoit că ar fi existat atât de timpuriu. Gravurile descoperite într-un mormânt egiptean înfățișează instalarea unui vicerege într-o manieră care se potrivește exact cu descrierea biblică a ceremoniei care l-a implicat pe Iosif (Genesa 39). Tăblițe de lut datând din anul 2300 î.Cr. au fost găsite în Siria, susținând puternic istorisirile, vocabularul și geografia Vechiului Testament. Scepticii s-au îndoit de existența hitiților (Genesa 15.20, 23.10, 49.29), până când un oraș hitit, împreună cu consemnări, a fost descoperit în Turcia. Există numeroase alte date din Vechiul Testament susținute de descoperiri arheologice.
Și mai important, niciunele dintre datele prezentate în Vechiul sau în Noul Testament nu au fost dovedite ca fiind false. Această temeinicie istorică e crucială pentru încrederea noastră în alte afirmații făcute de Scriptură.
Chiar și întâmplările „miraculoase" din Genesa au o bază de dovezi la care putem apela astăzi. Consemnările Babilonului antic descriu o încurcare a limbilor, în acord cu relatarea biblică despre Turnul Babel (Genesa 11.1-9). Aceleași consemnări descriu un potop global, un eveniment prezent în literalmente sute de forme în culturile de pe tot globul. Locurile unde s-au situat odată Sodoma și Gomora (Genesa 19) au fost găsite, prezentând dovezile unei distrugeri prin foc și violente. Chiar și urgiile din Egipt și Exodul care a rezultat (Exodul 12.40-41) au un suport arheologic.
Acest curs al lucrurilor continuă și în Noul Testament, unde numele diverselor orașe, oficialități politice și evenimente au fost confirmate în mod repetat de către istorici și arheologi. Luca, scriitorul acelei Evanghelii și a cărții Faptele Apostolilor, a fost descris ca fiind un istoric de prim rang, pentru atenția lui față de detalii și relatarea făcută cu acuratețe. Atât în scrierile Vechiului, cât și ale Noului Testament, Biblia de dovedește de încredere ori de câte ori poate fi verificată.
Copierea cu acuratețe e și ea un factor important în calitatea Bibliei de a fi demnă de încredere. Scrierile Noului Testament au fost compuse la câteva zeci de ani de la evenimentele pe care le descriu, mult prea devreme ca legendele sau mitul să preia istorisirea de drept. De fapt, cadrul de bază al Evangheliei poate fi datat într-un crez oficial la doar câțiva ani de la răstignirea lui Isus, potrivit descrierii lui Pavel din 1 Corinteni 15.3-8. Istoricii au acces la un număr imens de manuscrise, acest lucru dovedind că Noul Testament a fost copiat și distribuit în mod fidel și repede. Aceasta ne dă o încredere sporită că ceea ce citim astăzi reprezintă în mod corect scrierea originală.
Vechiul Testament, de asemenea, are toate dovezile că a fost transmis într-un fel care îl face demn de încredere. Când Manuscrisele de la Marea Moartă au fost descoperite în anii '40, aveau o vârstă cu peste 800 de ani mai mult decât oricare alt manuscris disponibil. Compararea manuscriselor de mai devreme și de mai târziu a dovedit o abordare cu meticulozitate a transmiterii, sporindu-ne, din nou, încrederea că ceea ce avem astăzi reprezintă textele originale.
Toți acești factori ne dau motive obiective să considerăm că Biblia este de încredere. În același timp, e deosebit de important să examinăm aceiași factori în alte texte pe care le folosim să ne scriem cărțile de istorie. Biblia are mai mult suport empiric, un interval de timp mai scurt între scrierea originală și copiile care au supraviețuit și un număr mai mare de manuscrise-sursă decât oricare altă lucrare antică, de departe.
De exemplu, există zece copii ale lucrărilor lui Iulius Cezar, cea mai timpurie datând la 1.000 de ani de la data când acesta a scris, și nu avem nicio posibilitate de a ști cât de bine reprezintă aceste copii originalul. Există opt copii ale lucrărilor istoricului Herodot, cea mai timpurie copie datând la 1.400 de ani după ce acesta a scris. Arheologii au descoperit 643 de manuscrise copii ale lucrărilor lui Homer, permițându-ne să avem o încredere de 95% în textul original.
Pentru Noul Testament, în prezent există peste 5.000 de manuscrise, cele mai timpurii copii datând la 200, până la 300 de ani de la scrierea acestuia și unele la mai puțin de 100 de ani. Aceasta dă un procentaj de încredere mai bun de 99% în conținutul textului original.
Pe scurt, nu numai că avem motive obiective să afirmăm că Biblia este demnă de încredere, ci nu putem spune că nu e de încredere fără să respingem aproape orice altceva știm despre istoria antică. Dacă Scriptura nu trece testul încrederii, nicio altă consemnare din acea vreme nu poate. Calitatea de a fi de încredere a Bibliei e dovedită atât în acuratețea ei istorică, cât și în transmiterea ei făcută cu acuratețe.
English
E Biblia de încredere?
