Întrebare
Care sunt cele mai binecunoscute/importante întrebări din Biblie?
Răspuns
Există foarte multe întrebări în Biblie. E dificil de dat un număr precis, pentru că ebraica antică și greaca Koine nu foloseau punctuația – nu putem pur și simplu scoate Sulurile de la Marea Moartă și să numărăm semnele de întrebare! Adesea, e dificil de știut dacă o propoziție a fost intenționat să fie o întrebare. Însă cercetătorii Bibliei estimează că sunt aproximativ 3.300 de întrebări în Biblie.
Lista cu întrebările din Biblie în mod clar nu e completă. E pur și simplu o trecere în revistă a câtorva dintre cele mai binecunoscute și importante întrebări din Biblie.
„A spus Dumnezeu cu adevărat...?" (Genesa 3.1)
Aceasta este prima întrebare din Biblie și, de asemenea, prima situație în care cineva pune la îndoială Cuvântul lui Dumnezeu. Satan o ispitește pe Eva să se îndoiască de Cuvântul lui Dumnezeu. Eva răspunde adăugând la Cuvântul lui Dumnezeu: „Și nici să nu vă atingeți de el." Dumnezeu a spus nu mâncați din pom. Nu a spus nu atingeți pomul sau fructele lui. Adam și Eva au răspuns la întrebarea lui Satan neascultând de Cuvântul lui Dumnezeu. Totul a început cu o mică întrebare.
„Unde ești?" (Genesa 3.9)
Aceasta e prima întrebare pusă de Dumnezeu din Biblie. Bineînțeles, Dumnezeu știa exact unde se află localizați Adam și Eva. Întrebarea era în beneficiul lor. Dumnezeu în fond întreba: „Nu m-ați ascultat. Au mers lucrurile cum ați vrut sau cum am prezis Eu?" Întrebarea arată, de asemenea, inima lui Dumnezeu, care este inima unui Păstor care Își caută mieii pierduți, pentru a-i aduce înapoi în staul. Isus mai târziu va veni „să caute și să mântuiască ce era pierdut" (Luca 19.10).
„Sunt eu păzitorul fratelui meu?" (Genesa 4.9)
Aceasta a fost întrebarea lui Cain ca răspuns la întrebarea lui Dumnezeu despre unde era Abel. Dincolo de faptul că tocmai îl ucisese pe fratele său, Cain își exprima simțământul pe care îl avem cu toții atunci când nu vrem să ne pese sau să ne îngrijim de alți oameni. Suntem noi păzitorii fraților noștri? Da, suntem. Înseamnă acest lucru că trebuie să știm unde se află și ce fac tot timpul? Nu. Dar trebuie să ne investim suficient în alți oameni încât să observăm când ceva pare să fie greșit. Trebuie să ne pese suficient încât să intervenim, dacă este necesar.
„Oare nu va face Judecătorul întregului pământ ceea ce este drept?" (Genesa 18.25)
Da, Judecătorul întregului pământ întotdeauna face ceea ce este drept. Avraam a pus această întrebare în apelul lui pe care îl face la Dumnezeu să-i cruțe pe cei neprihăniți și să-i protejeze de judecată. Dacă ceva ce face Dumnezeu pare nedrept, atunci noi suntem cei care înțeleg greșit lucrurile. Când punem la îndoială dreptatea lui Dumnezeu, acest lucru se întâmplă pentru că simțul dreptății din noi e distorsionat. Când spunem: „Nu înțeleg cum un Dumnezeu bun și drept poate permite acest lucru", e pentru că nu înțelegem în mod corect ce înseamnă să fii un Dumnezeu bun și drept. Mulți oameni cred că înțeleg mai bine dreptatea decât Dumnezeu.
„Încă rămâi neclintit în curăția ta? Blestemă-L pe Dumnezeu și mori!" (Iov 2.9)
În întreaga carte Iov răsună ecoul întrebării soției lui Iov. Prin toate, Iov și-a menținut integritatea. „Prietenii" lui Iov spun în mod repetat: „Iov, trebuie că ai făcut ceva foarte rău ca Dumnezeu să-ți facă asta." Dumnezeu îi mustră pe prietenii lui Iov fiindcă l-au atacat pe Iov și pentru că au tras concluzii despre voia suverană a lui Dumnezeu. Apoi Dumnezeu îl mustră pe Iov, amintindu-i că numai Dumnezeu e perfect în toate căile Lui. În prezentarea pe care o face Dumnezeu măreției Sale sunt incluse multe întrebări: „Unde erai tu când am așezat temeliile pământului?" (Iov 38.4, NTLR)
„Dacă un om moare, va trăi el din nou?" (Iov 14.14)
Exceptând întoarcerea lui Cristos în timpul vieții noastre, cu toții vom muri într-o zi. Există viață după moarte? Toți își pun întrebarea aceasta la un moment dat. Da, există viață după moarte, și toți o vor experimenta. E doar o chestiune care ține de unde vom exista. Duc oare toate căile la Dumnezeu? Într-un fel, da. Cu toții vom sta în fața lui Dumnezeu după ce vom muri (Evrei 9.27). Indiferent ce cale urmează un om, Îl va întâlni pe Dumnezeu după moarte. „Mulți din cei ce dorm în țarâna pământului se vor scula: unii pentru viața veșnică și alții pentru ocară și rușine veșnică." (Daniel 12.2)
„Cum își va ține tânărul curată cărarea?" (Psalmul 119.9)
Răspunsul: trăind potrivit cu Cuvântul lui Dumnezeu. Când „ascundem" Cuvântul lui Dumnezeu în inima noastră, Cuvântul ne ferește de păcat (Psalm 119.11). Biblia nu ne spune totul. Ea nu conține răspunsuri la toate întrebările. Însă Biblia ne spune tot ceea ce trebuie să știm pentru a trăi viața creștină (2 Petru 1.3). Cuvântul lui Dumnezeu ne spune care este scopul nostru și ne instruiește pentru cum să împlinim acel scop. Biblia ne dă mijloacele și scopul. Cuvântul lui Dumnezeu e „de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună" (2 Timotei 3.16-17).
„Pe cine să trimit? Și cine va merge pentru Noi?" (Isaia 6.8)
Răspunsul corect e rostit de Isaia: „Iată-mă, trimite-mă!" Mult prea adesea răspunsul nostru este: „Iată-mă – dar trimite pe altul." Isaia 6.8 este un verset binecunoscut în folosirea în legătură cu misiunile internaționale. Dar, în context, Dumnezeu nu întreba de cineva care să călătorească în partea cealaltă a planetei. Dumnezeu întreba de cineva care să ducă mesajul Său la israeliți. Dumnezeu a vrut ca Isaia să proclame adevărul în fața oamenilor pe care îi vedea zi de zi, poporului său, familiei sale, vecinilor și prietenilor săi.
„Doamne, de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la șapte ori?" (Matei 18.21)
Iertarea e dificilă. Sugestia lui Petru cu privire la iertarea de șapte ori probabil că lui i s-a părut excelent de plină de îndurare. Răspunsul lui Isus a arătat cât de slabă e de obicei iertarea noastră. Trebuie să iertăm pentru că Dumnezeu ne-a iertat de mult mai mult (Coloseni 3.13). Iertăm nu pentru că cineva merită. „Merită" nu are nimic de-a face cu harul. Iertăm pentru că e lucrul potrivit de făcut. Acea persoană poate să nu merite iertarea noastră, dar nici noi nu merităm iertarea lui Dumnezeu, și totuși Dumnezeu ne iartă.
„Dar ce să fac cu Isus?" (Matei 27.22)
Aceasta a fost întrebarea lui Pilat pentru mulțimea adunată la procesul lui Isus. Răspunsul lor a fost: „Răstignește-L!" Cu câteva zile mai devreme, strigătul lor a fost diferit: „Osana, Fiul lui David! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!" (Matei 21.9) E uimitor cum așteptările neîmplinite și presiunea de grup pot schimba opinia publică. În Ierusalimul primului secol, oamenii care au avut o părere eronată despre Isus și despre misiunea Lui L-au respins; la fel și astăzi, cei care se apropie de creștinism cu o înțelegere greșită despre cine este Cristos, în cele din urmă Îi vor întoarce spatele. Trebuie să ne asigurăm că prezentăm cu acuratețe cine este Isus și despre ce este vorba în creștinism, atunci când ne împărtășim credința.
„Cine ziceți că sunt?" (Matei 16.15)
Această întrebare, venită din partea lui Isus, este una dintre cele mai importante la care omul va răspunde vreodată. Pentru majoritatea oamenilor, El este un învățător bun. Pentru unii este un profet. Pentru alții e o legendă. Răspunsul lui Petru: „Tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!" este răspunsul corect (Matei 16.16).
„Și ce-i folosește unui om să câștige toată lumea, dacă își pierde sufletul?" (Marcu 8.36)
Dacă costul e sufletul cuiva, atunci orice e câștigat – chiar întreaga lume – nu e bun de nimic. Din păcate, „nimic" e tocmai ceea ce urmărește lumea – lucrurile acestei lumi. A-ți pierde sufletul are două înțelesuri. În primul rând, cel mai evident înțeles e că îți pierzi sufletul pentru veșnicie, experimentând moartea veșnică în iad. Însă căutarea de a câștiga întreaga lume te va face, de asemenea, să-ți pierzi sufletul într-un mod diferit, în timpul acestei vieți. Nu vei experimenta niciodată viața din abundență care e disponibilă prin Isus Cristos (Ioan 10.10). Solomon a urmărit plăcerea și nu și-a oprit nimic, și totuși a spus: „Totul este numai deșertăciune și goană după vânt și că nu există niciun câștig sub soare." (Eclesiastul 2.10-11)
„Bunule Învățător, ce trebuie să fac ca să moștenesc viața veșnică?" (Luca 18.18) și „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?" (Faptele Apostolilor 16.30)
E interesant să vezi răspunsurile foarte diferite ale lui Isus și Pavel la ceea ce în esență a fost aceeași întrebare. Isus, cunoscând conceptul de autoîndreptățire al tânărului bogat, i-a spus să împlinească poruncile. Omul doar credea că e neprihănit; Isus știa că materialismul și lăcomia îl împiedicau să caute în mod real mântuirea. Omul avea nevoie în primul rând să înțeleagă că este un păcătos care are nevoie de un Mântuitor. Pavel, dându-și seama că temnicerul din Filipi e gata să fie mântuit, a afirmat: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta." Temnicerul a crezut, și familia lui l-a urmat în a-L primi pe Isus ca Salvator. Așadar, a recunoaște unde se află o persoană în călătoria ei spirituală poate avea impact asupra felului în care răspundem la întrebările cuiva și schimbă punctul de plecare în prezentarea Evanghelie.
„Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?" (Ioan 3.4)
Această întrebare a venit din partea lui Nicodim când Isus i-a spus că trebuie să se nască din nou. Oamenii din ziua de azi continuă să înțeleagă greșit ce înseamnă să fii născut din nou. Aproape cu toții înțeleg că a fi născut din nou nu e o referire la o a doua naștere fizică. Totuși, majoritatea oamenilor nu reușesc să înțeleagă implicația deplină a termenului. A deveni creștin – a te naște din nou – înseamnă să începi o viață cu totul nouă. Înseamnă să treci de la starea de moarte spirituală la starea de viață spirituală (Ioan 5.24). Înseamnă să devii o creație nouă (2 Corinteni 5.17). A te naște din nou nu înseamnă să adaugi ceva la viața ta existentă, ci înseamnă să înlocuiești în mod radical viața ta din prezent.
„Să păcătuim mereu ca să se înmulțească harul?" (Romani 6.1)
Suntem mântuiți prin har (Efeseni 6.8). Când ne punem credința în Isus Cristos, toate păcatele noastre sunt iertate și ni se garantează viață veșnică în cer. Mântuirea este darul harului lui Dumnezeu. Înseamnă acest lucru că un creștin poate trăi oricum vrea, și să fie în continuare mântuit? Da, însă un creștin adevărat nu va trăi „oricum vrea". Un creștin are un Stăpân nou și nu își va mai sluji lui însuși. Un creștin va crește spiritual, progresiv, în viața nouă pe care i-a dat-o Dumnezeu. Harul nu e un permis de a păcătui. Păcatul cu voia, fără pocăință în viața unui om batjocorește harul și pune la îndoială mântuirea acelei persoane (1 Ioan 3.6). Da, sunt momente de eșec și de rebeliune în viața unui creștin. Și nu, perfecțiunea lipsită de păcat nu e posibilă în această parte a gloriei. Însă creștinul trebuie să trăiască în mulțumire pentru harul lui Dumnezeu, nu să profite de el. Echilibrul se găsește în cuvintele lui Isus spuse femeii prinsă în preacurvie. După ce a refuzat să o condamne, a spus: „Du-te, și să nu mai păcătuiești!" (Ioan 8.11)
„Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?" (Romani 8.31)
Copii lui Dumnezeu vor întâmpina opoziție în lumea aceasta (Ioan 15.18). Diavolul și demonii lui ni se opun. Mulți oameni din lume ni se opun. Filosofiile, valorile și prioritățile lumii stau împotriva noastră. În termenii vieții noastre pământești, putem fi biruiți, înfrânți, chiar omorâți. Însă în termenii veșniciei, Dumnezeu a promis că vom fi biruitori (1 Ioan 5.4). Care e cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla în lume aceasta? Moartea. În cazul celor care sunt născuți din Dumnezeu, ce are loc după moarte? Veșnicia în cel mai glorios loc imaginabil.
Sunt multe alte întrebări majore în Biblie. Întrebări din partea căutătorilor, din partea batjocoritorilor, din partea credincioșilor descurajați și întrebări din partea lui Dumnezeu. Nu-ți fie teamă să pui întrebări, însă fi gata să accepți răspunsul lui Dumnezeu atunci când vine.
English
Care sunt cele mai binecunoscute/importante întrebări din Biblie?
