Întrebare
Ce spune Biblia despre SIDA/HIV? Este SIDA/HIV-ul o judecată din partea lui Dumnezeu?
Răspuns
În esență, orice boală e o judecată din partea lui Dumnezeu. Adam și Eva nu au cunoscut niciun fel de deteriorare înainte de Cădere. Când Dumnezeu a rostit judecată asupra lui Adam, moartea a intrat în lume (Genesa 3.19, Romani 5.12). Toate bolile, de la o răceală banală, până la cancer, sunt parte din blestem, și noi, cei care locuim într-o lume aflată sub blestem, suntem supuși degradării. Așadar, într-adevăr, SIDA/HIV-ul și alte boli cu transmitere sexuală (împreună cu toate celelalte boli) sunt parte din judecata lui Dumnezeu într-o lume blestemată.
Biblia ne învață foarte clar că alegerile noastre atrag consecințe. Ceea ce seamănă omul aceea și seceră (Galateni 6.7-8). Neprihănirea aduce binecuvântare: „Ține sfaturile mele și vei trăi" (Proverbele 7.2); și păcatul aduce judecata: „Cine seamănă nedreptate va secera necaz" (Proverbele 22.8, NTLR). Una dintre problemele nostre este că vrem libertate totală să ne alegem acțiunile, însă nu vrem și consecințele. Realitatea e că, atunci când alegem un curs al acțiunilor, alegem automat și rezultatele corespunzătoare. Scriptura ne avertizează că păcatul sexual aduce cu el judecată din partea lui Dumnezeu. „Cine curvește păcătuiește împotriva trupului său" (1 Corinteni 6.18). „Dumnezeu va judeca pe curvari și pe preacurvari" (Evrei 13.4). Nu poate fi negat că trăirea potrivit cu principiile biblice (fidelitate sexuală în cadrul căsniciei) reduce drastic șansele de a contracta HIV/SIDA și alte boli cu transmitere sexuală.
Romani 1.18-32 e o punere sub acuzare a lumii păgâne, idolatre. Și începe cu cuvintele: „Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor." Acest pasaj ne învață că păcatul homosexualității își are rădăcinile în negarea lui Dumnezeu. El aduce ca urmare rușine, degradare și o „plată cuvenită". De vreme ce bolile cu transmitere sexuală de felul SIDA/HIV însoțesc, în cea mai mare parte, păcatul sexual, trebuie considerate parte a „plății" care descoperă „mânia lui Dumnezeu" împotriva nelegiuirii oamenilor (versetul 18). O expresie-cheie este „Dumnezeu i-a lăsat în voia (sau pradă, în NTLR)", care e întâlnită de trei ori. Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăției sexuale (versetul 24), unor patimi scârboase (versetul 26) și unei minți depravate (versetul 28). Înțelesul e că omenirea a ales să meargă pe propriul ei drum, și Dumnezeu a permis acest lucru. Acordându-i omenirii libertatea de a se rătăci și mai tare a fost în sine o pedeapsă pentru păcatul anterior.
Nimic din toate acestea nu înseamnă că toți cei care au SIDA/HIV sunt vinovați de păcat sexual sau că homosexualii nu mai pot fi salvați. În mod tragic, unii oameni s-au infectat cu SIDA/HIV prin transfuzii de sânge, prin contact inocent cu o altă persoană care suferea de SIDA/HIV, și cel mai trist, fiind concepuți în pântecul unei mame care avea SIDA/HIV. Răspunsul creștinilor la SIDA/HIV trebuie să fie întotdeauna unul cu har și îndurare. Indiferent cum a fost contractată o boală, responsabilitatea noastră e să fim slujitori ai harului, ai dragostei, ai îndurării și ai iertării. Nu avem dreptul și autoritatea de a decreta că o contractare de SIDA/HIV e o judecată specifică din partea lui Dumnezeu pentru un anume păcat din viața unei persoane. Avem responsabilitatea de a le face bine tuturor (Luca 10.29-37), și Evanghelia pe care o proclamăm continuă să fie „puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede" (Romani 1.16).
English
Ce spune Biblia despre SIDA/HIV? Este SIDA/HIV-ul o judecată din partea lui Dumnezeu?
