Întrebare
Cum poate fi cerul perfect dacă toți cei dragi ai noștri nu sunt acolo?
Răspuns
Cuvântul perfecțiune duce cu el ideea de întregime sau nelipsirea vreunui lucru. Dacă ceva e perfect, atunci e complet. Așadar cum poate fi cerul perfect dacă unii oameni lipsesc? Nu ar fi mai bine dacă toți cei dragi ai noștri ar fi acolo?
Dumnezeu e perfect (Psalmul 18.30). Locul unde locuiește Dumnezeu e perfect. Planul de salvare al lui Dumnezeu e perfect. În planul lui Dumnezeu (care e perfect) El le dă neprihănirea lui Cristos tuturor celor care își pun încrederea în El. Ce se întâmplă cu cei care nu își pun încrederea în Cristos? Ei resping perfecțiunea, respingând locuința lui Dumnezeu și respingându-L pe Dumnezeu Însuși. Așa cum spune Ioan 3.18: „Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.” A-i forța pe oameni să creadă, a le ignora păcatul sau a-L trece cu vederea pe Cristos ar însemna să distrugi perfecțiunea cerului.
Când vom sosi în cer, perspectiva noastră se va schimba. Perspectiva noastră limitată, pământească, va fi înlocuită de o perspectivă sfântă, cerească. Vorbind despre starea cerească, Apocalipsa 21.4 spune că Dumnezeu „va șterge orice lacrimă din ochii lor. Și moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut”. Dorul de cei dragi probabil se va încadra în categoria tânguirii. Probabil că nu vom mai ști și nu ne vom mai aminti deloc de ei. Probabil că vom ajunge să înțelegem felul în care absența celor dragi ai noștri Îl glorifică pe Dumnezeu. „Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea față în față. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin.” (1 Corinteni 13.12) Între timp, acceptăm prin credință că ceea ce spune Dumnezeu despre cer este adevărat și că vom experimenta perfecțiunea pentru toată veșnicia.
Pentru o descriere scurtă a veșniciei, vezi Apocalipsa 21-22. Totul e făcut nou; totul e splendid, glorios și binecuvântat. Aceasta ne include și pe noi. Trupul, sufletul și duhul nostru vor fi cu totul binecuvântate. Păcatul nu va mai exista ca factor, și gândurile noastre vor fi în acord cu ale lui Dumnezeu (1 Ioan 3.2). Dumnezeu are un plan să le dea alinare celor alor Săi (Isaia 40.1), să-i desăvârșească pe cei răscumpărați (Evrei 10.14) și să le poarte de grijă toată veșnicia (Psalmul 23.6).
Chiar acum, atenția noastră nu trebuie să fie cum ne putem bucura de cer sau de starea veșnică fără ca toți cei dragi ai noștri să fie acolo, ci, în schimb, trebuie să ne concentrăm atenția la cum îi putem îndruma pe cei dragi ai noștri la credința în Cristos – astfel încât să fie acolo.
English
Cum poate fi cerul perfect dacă toți cei dragi ai noștri nu sunt acolo?
