Întrebare
Ce este creaționismul Pământului vechi?
Răspuns
Te informăm că GotQuestions.org, ca lucrare, susține oficial creaționismul Pământului tânăr. Credem cu adevărat și pe deplin că creaționismul Pământului tânăr se potrivește cel mai bine cu relatarea biblică a creației. Recunoaștem însă că creaționismul Pământului bătrân e un punct de vedere valid care poate fi susținut de creștini. Sub nicio formă creaționismul Pământului bătrân nu e o erezie și în niciun caz cei care susțin această teorie nu trebuie priviți ca nefăcând parte dintre frații și surorile în Cristos. Am considerat că merită să avem un articol care prezintă pozitiv creaționismul Pământului bătrân, având în vedere că e întotdeauna bine să punem la test punctele noastre de vedere, motivându-ne să studiem mai mult Scriptura, pentru a ne asigura că ceea ce credem e corect din punct de vedere biblic.
Creaționismul Pământului bătrân (CPB) e un termen generic folosit pentru a-i descrie pe creaționiștii biblici care neagă că universul a fost creat în ultimii 6.000 până la 10.000 de ani, în decursul a șase zile consecutive de 24 de ore. În schimb, creaționiștii Pământului bătrân cred că Dumnezeu a creat universul și locuitorii lui (inclusiv un Adam și o Eva reali) în decursul unei perioade mult mai mari de timp decât cea îngăduită de creaționiștii Pământului tânăr. Lista liderilor creștini de seamă care sunt cel puțin deschiși către o interpretare favorabilă Pământului bătrân (sau au fost deschiși în timpul vieții lor) e una lungă și continuă să crească. Această listă include oameni precum Walter Kaiser, Norman Geisler, William Dembski, J.I. Packer, J.P. Moreland, Philip E. Johnson, Chuck Colson, Francis Schaefer și eruditul Vechiului Testament Gleason Archer.
Creaționiștii Pământului bătrân de obicei sunt de acord cu estimările științifice curente ale vârstei universului, omenirii și ale Pământului în sine cu privire la evoluția biologică. Creaționiștii Pământului bătrân și frații lor care susțin creaționismul Pământului tânăr susțin câteva puncte importante comune, care includ:
1) Crearea efectivă a universului din nimic, cu un timp finit în urmă (creația ex nihilo).
2) Crearea efectivă a lui Adam din țărâna pământului și a Evei din coasta lui, cât și istoricitatea relatării din Genesa.
3) Respingerea pretenției darwiniștilor că mutațiile aleatorii și selecția naturală pot explica complexitatea vieții.
4) Respingerea afirmației că Dumnezeu a folosit procesul evoluției pentru a-l aduce pe om la starea din prezent (evoluția teistă). Atât creaționiștii Pământului tânăr, cât și cei ai Pământului bătrân resping categoric teoria descendenței comune.
Totuși, creaționiștii Pământului bătrân se deosebesc de cei ai Pământului tânăr în următoarele aspecte:
1) Vârsta universului. Creaționiștii Pământului tânăr cred că Dumnezeu a creat universul cu 6.000-1.000 de ani în urmă. Cei ai Pământului bătrân plasează evenimentul creației cu aproximativ 13,7 miliarde de ani în urmă, fiind astfel mai în rând cu știința „curentă”, cel puțin în acest aspect.
2) Momentul în care au fost creați Adam și Eva. Creaționiștii Pământului tânăr plasează crearea lui Adam nu mai târziu de 10.000 de ani în urmă. Creaționiștii pământului tânăr au păreri diferite referitor la aceasta, estimările lor încadrându-se între 30.000 și 70.000 de ani în urmă.
Controversa dintre cele două concepte privitoare la creație se bazează pe înțelesul cuvântului evreiesc yom, care înseamnă „zi”. Creaționiștii Pământului tânăr insistă că înțelesul cuvântului yom în contextul pasajului din Genesa 1-2 este de un interval de timp de 24 de ore. Creaționiștii Pământului bătrân nu sunt de acord și cred că cuvântul yom a fost folosit pentru a indica o perioadă mult mai lungă de timp. Creaționiștii Pământului bătrân au folosit numeroase argumente biblice pentru a-și apăra punctul de vedere, printre care se află următoarele:
1) Yom e folosit și în alte locuri din Biblie, unde se referă la o perioadă lungă de timp, în special în Psalmul 90.4, care e citat mai târziu de apostolul Petru: „O zi (yom) este ca o mie de ani.” (2 Petru 3.8)
2) Cea de-a șaptea „zi” e lungă de mii de ani. Genesa 2.2-3 afirmă că Dumnezeu S-a odihnit în a șaptea „zi” (yom). Scriptura ne învață că ne aflăm cu siguranță în ziua a șaptea; prin urmare, cuvântul „zi” se poate referi și la o perioadă lungă de timp, referitor la zilele de la unu la șase.
3) Cuvântul „zi” în Genesa 1-2 reprezintă o durată mai lungă de 24 de ore. În Genesa 2.4 scrie: „Aceasta este istoria cerurilor și a pământului, când au fost create, în ziua când Domnul Dumnezeu a făcut pământul și cerurile.” (NTR) În versetul acesta, „zi” se referă la primele șase zile ca un întreg și, prin urmare, are un înțeles mai flexibil decât un interval de 24 de ore.
4) Ce de-a șasea „zi” probabil e mai lungă de 24 de ore. Genesa 2.19 ne spune că Adam a trecut în revistă și a catalogat fiecare animal care trăia pe pământ. La o simplă privire, nu pare că Adam ar fi putut realiza o astfel de sarcină monumentală pur și simplu într-un interval de 24 de ore.
În mod sigur, chestiunile care îi împart pe creaționiștii Pământului tânăr de cei ai Pământului bătrân sunt atât complexe, cât și semnificative. Totuși, chestiunea aceasta nu trebuie tratată ca un test pentru dreapta credință. Există bărbați și femei evlavioși de ambele părți ale discuției. Într-o analiză finală, creaționiștii biblici – atât cei care susțin perspectiva Pământului tânăr, cât și cei care susțin perspectiva Pământului bătrân – au multe lucruri în comun și trebuie să conlucreze pentru a apăra autenticitatea istorică a relatării din Genesa.
English
Ce este creaționismul Pământului vechi?
