Întrebare
Ce spune Biblia despre credință și despre teamă?
Răspuns
Credința și teama nu pot coexista. În Evrei 11.1, credința e descrisă ca fiind „o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd”. E o convingere absolută despre faptul că Dumnezeu lucrează în mod constant în spatele scenei, în fiecare domeniu al vieții noastre, chiar și atunci când nu există dovezi tangibile care să susțină acest fapt. Pe de altă parte, frica, simplu spus, este necredință sau credință slabă. Pe măsură ce necredința câștigă teren în gândurile noastre, teama pune stăpânire pe emoțiile noastre. Izbăvirea noastră de teamă și îngrijorare se bazează pe credință, lucrul exact opus necredinței. Trebuie să înțelegem că credința nu e ceva ce putem produce în noi înșine. Credința e un dar (Efeseni 2.8-9) și credincioșia e descrisă ca o roadă (sau caracteristică) produsă în viața noastră de Duhul Sfânt (Galateni 5.22-23). Credința creștină e o siguranță plină de încredere pusă într-un Dumnezeu care ne iubește, ne cunoaște gândurile și căruia Îi pasă de nevoile noastre cele mai adânci. Acea credință continuă să crească pe măsură ce studiem Biblia și învățăm atributele caracterului Lui uimitor. Cu cât învățăm mai mult despre Dumnezeu, cu atât Îl putem vedea mai mult la lucru în viața noastră și cu atât devine mai puternică credința noastră.
O credință în creștere e ceea ce dorim să avem și ceea ce Dumnezeu vrea să producă în noi. Însă cum putem dezvolta, în viața de zi cu zi, o credință care să biruiască teama? Biblia spune: „Credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos.” (Romani 10.17) Studierea cu grijă a Cuvântului lui Dumnezeu e de importanță primară în dezvoltarea unei credințe puternice. Dumnezeu vrea să Îl cunoaștem și să ne bazăm deplin pe călăuzirea Lui în viața noastră. Prin auzirea, citirea și meditarea la Scriptură începem să experimentăm o credință puternică, încrezătoare, care exclude îngrijorarea și teama. Petrecerea timpului în rugăciune și închinare în liniște dezvoltă o relație cu Tatăl nostru ceresc care ne poartă și în cele mai negre nopți. În Psalmi vedem o imagine a lui David, care, la fel ca noi, a trecut prin momente de teamă. Psalmul 56.3 ne arată credința lui în cuvintele: „Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine.” Psalmul 119 e plin de versete care exprimă felul în care David prețuia Cuvântul lui Dumnezeu: „Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale” (v. 10); „Mă gândesc adânc la poruncile Tale și cărările Tale le am sub ochi” (v. 15); „Strâng Cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!” (v. 11) Acestea sunt cuvinte revelatoare care ne aduc înțelepciune pentru ziua de azi.
Dumnezeu e plin de bunătate și înțelegere față de slăbiciunile noastre, dar ne cere să înaintăm în credință, și Biblia arată clar că credința nu se maturizează și nu se întărește fără încercări. Adversitățile sunt unealta cea mai eficientă a lui Dumnezeu pentru a dezvolta o credință puternică. Modelul e evident în Scriptură. Dumnezeu ne trece pe fiecare dintre noi prin situații de temere, și pe măsură ce învățăm să ascultăm Cuvântul lui Dumnezeu și îi permitem să ne umple gândurile, descoperim că fiecare încercare devine o treaptă spre o credință mai puternică și mai profundă. Ne face în stare să spunem: „El m-a purtat în trecut, mă va purta azi și mă va purta în viitor!” Dumnezeu a lucrat în felul acesta în viața lui David. Când David s-a oferit să lupte împotriva lui Goliat, a spus: „Domnul, care m-a izbăvit din gheara leului și din laba ursului, mă va izbăvi și din mâna acestui filistean.” (1 Samuel 17.37) David Îl cunoștea pe Dumnezeul care îl susținuse în situații periculoase în trecut. Văzuse și experimentase puterea și protecția lui Dumnezeu în viața lui, și acest lucru a dezvoltat în el o credință neînfricată.
Cuvântul lui Dumnezeu e bogat în promisiuni pe care să le luăm pentru noi înșine. Când ne confruntăm cu probleme financiare, Filipeni 4.19 ne spune: „Și Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Isus Cristos.” Dacă ne temem în privința unei decizii din viitor, Psalmul 32.8 ne amintește: „Eu, zice Domnul, te voi învăța și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui și voi avea privirea îndreptată asupra ta.” În boală, ne putem aduce aminte că Romani 5.3-5 spune: „Ba mai mult, ne bucurăm chiar și în necazurile noastre, căci știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.” Dacă cineva se întoarce împotriva noastră, putem găsi alinare în cuvintele din Romani 8.31: „... Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” De-a lungul vieții vom continua să trecem prin diverse încercări ce ne vor provoca teamă, însă Dumnezeu ne asigură că putem cunoaște o pace liniștitoare în fiecare situație: „Nu vă îngrijorați de nimic, ci, în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțumiri. Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gândurile în Cristos Isus.” (Filipeni 4.6-7)
English
Ce spune Biblia despre credință și despre teamă?
