Întrebare
Cât de ușor este să crezi?
Răspuns
Suntem mântuiți prin har, prin credință (Efeseni 2.8). Sunt unii care concluzionează din aceasta că nu există o nevoie corespunzătoare pentru o viață dedicată de ucenicie creștină ca dovadă a mântuirii. Alții pot spune că o persoană e mântuită fiindcă a rostit o rugăciune – fără o convingere reală de păcat și fără credință reală în Cristos. Să rostești o rugăciune e ușor, dar a fi mântuit înseamnă mai mult decât să rostești cuvinte.
Mare parte din discuție nu e necesară și se bazează pe o înțelegere greșită a Scripturii. Biblia arată clar că mântuirea e numai prin har, numai prin credință, numai prin Cristos. Credința, dată ca un dar din partea lui Dumnezeu, e cea care ne salvează. Dar Efeseni 2.10 vorbește despre rezultatele mântuirii: „Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Cristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte ca să umblăm în ele." Fără a fi nicidecum salvați printr-un act simplu al propriei noastre voințe, suntem salvați de mâna Dumnezeului Atotputernic, din voința Lui și pentru folosul Său. Suntem slujitorii Lui, și din momentul mântuirii prin credință, pornim într-o călătorie a faptelor bune rânduite mai dinainte, care dovedesc mântuirea noastră. Dacă nu există dovadă de creștere și de fapte bune, avem motiv să ne îndoim că mântuirea a avut loc cu adevărat. „Credința fără fapte este moartă" (Iacov 2.20), și o credință moartă nu e una salvatoare.
„Numai prin credință" nu înseamnă că unii credincioși Îl urmează pe Cristos într-o viață de ucenicie, în timp ce alții nu fac acest lucru. Conceptul de „creștin carnal", ca o categorie separată de credincioși nespirituali, e complet nescripturală. Ideea de creștin carnal spune că o persoană Îl poate primi pe Cristos ca Salvator în timpul unei experiențe religioase, dar să nu dea dovadă niciodată de o viață schimbată. Aceasta este o învățătură falsă și periculoasă prin faptul că scuză diverse stiluri de viață neevlavioase: un om poate fi un curvar, mincinos sau hoț care nu s-a pocăit, dar e „salvat" pentru că a rostit o rugăciune când era copil; e doar un „creștin carnal". Biblia nu susține niciunde ideea că un creștin adevărat poate rămâne carnal pe tot parcursul vieții. În schimb, Cuvântul lui Dumnezeu prezintă numai două categorii de oameni: creștini și necreștini, credincioși și necredincioși, cei care s-au supus domniei lui Cristos și cei care nu s-au supus (vezi Ioan 3.36, Romani 6.17-18, 2 Corinteni 5.17, Galateni 5.8-24, Efeseni 2.1-5, 1 Ioan 1.5-7, 2.3-4).
Cu toate că siguranța mântuirii e o certitudine biblică bazată pe lucrarea terminată a mântuirii prin Cristos, e cert că unii dintre cei care se pare că au „luat o decizie" sau „L-au primit pe Cristos" se poate să nu fie mântuiți cu adevărat. După cum e menționat anterior, mântuirea nu e atât de mult faptul că Îl primim pe Cristos, cât faptul că El ne primește pe noi. Suntem mântuiți de puterea lui Dumnezeu, pentru scopul lui Dumnezeu, și acel scop include lucrările care dovedesc convertirea noastră. Cei care continuă să umble potrivit firii nu sunt credincioși (Romani 8.5-8). De aceea, Pavel ne îndeamnă: „Pe voi înșivă încercați-vă dacă sunteți în credință." (2 Corinteni 13.5) Creștinul „carnal" care se cercetează va vedea curând că nu e în credință.
Iacov 2.19 spune: „Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci, dar și dracii cred… și se înfioară!" Felul de „credință" pe care îl au demonii poate fi comparat cu aprobarea intelectuală de către cei care „cred" în Isus a faptului că El a existat sau că a fost o Persoană bună. Mulți necredincioși spun: „Cred în Dumnezeu" sau „cred în Isus"; alții apun „Am spus o rugăciune, și predicatorul a zis că sunt mântuit." Dar astfel de rugăciuni și o astfel de credință nu semnalează în mod necesar o schimbare a inimii. Problema e înțelegerea greșită a cuvântului a crede. Împreună cu adevărata mântuire vine pocăința reală și schimbarea vieții cu adevărat. 2 Corinteni 5.17 spune că cei care sunt în Cristos sunt o „făptură nouă". E oare posibil ca făptura nouă pe care o creează Cristos să continue să umble în carnalitatea firii? Nu.
Mântuirea e cu siguranță fără plată, dar, în același timp, ne costă totul: trebuie să murim față de noi înșine, pe măsură ce suntem transformați în asemănare cu Cristos. Trebuie să recunoaștem că o persoană care are credință în Isus va trăi o viață de schimbare progresivă. Mântuirea e un dar fără plată din partea lui Dumnezeu pentru aceia care cred, însă ucenicia și ascultarea sunt răspunsul care va avea loc fără îndoială atunci când cineva vine cu adevărat la Cristos prin credință.
English
Cât de ușor este să crezi?