Întrebare
Ar trebui creștinii să stocheze mâncare/provizii ca pregătire pentru un posibil dezastru în viitor?
Răspuns
Cu siguranță sunt ocazii în care are sens practic să faci pregătiri pentru viitor. Totuși, atitudinea noastră față de acest lucru este importantă. În Predica de pe Munte, Domnul nostru Isus a arătat clar că nu trebuie să ne îngrijorăm cu privire la „ziua de mâine”, fiindcă Tatăl nostru cel ceresc știe nevoile noastre chiar înainte de a-I cere, și că ne va purta de grijă cu credincioșie (Matei 6.25-34). Dacă ne punem încrederea în Dumnezeu pentru nevoile noastre viitoare, acest lucru ar trebui să ne dea încredere în purtarea Lui de grijă pentru noi, cât și o mână deschisă pentru toți cei pe care îi întâlnim care sunt în nevoi.
Un exemplu extraordinar de privit de acest fel este văduva care l-a hrănit pe Ilie (1 Împărați 17.9-16) și felul în care Dumnezeu a răsplătit-o pentru credincioșia ei. În același timp, sunt alte exemple scripturale în care Dumnezeu ne sfătuiește în mod clar să planificăm în avans. În Vechiul Testament putem vedea din visul pe care l-a avut Faraon că Dumnezeu a vrut ca Iosif să-l sfătuiască să se pregătească pentru foametea care va urma, pentru a nu-i lăsa pe oameni să moară de foame (Genesa 41.15-41). Prin acceptarea sfatului lui Iosif venit din partea lui Dumnezeu, Faraon nu numai că și-a salvat poporul de la moartea prin înfometare, ci a salvat și familia lui Iosif, care au fost strămoșii lui Mesia, Isus, care avea să vină.
În Noul Testament, când Isus i-a trimis pe ucenici înaintea Sa, le-a spus să nu ia niciun fel de provizii cu ei (Luca 9.3, 10.1-4). Și după întoarcerea lor, le-a amintit cum li s-a purtat de grijă (Luca 22.35). Totuși, în versetul următor, Isus schimbă sfatul Său și le spune să ia cu ei o pungă, o traistă și o sabie (Luca 22.36). Probabil că a știut că urmau să înfrunte opoziție cu care nu s-au mai confruntat înainte. El avea înțelepciunea și cunoașterea mai dinainte, de care ucenicii nu aveau parte, și acest lucru L-a făcut să dea indicații diferite pentru împrejurări diferite.
Practic vorbind, bineînțeles că este potrivit și logic să faci pregătiri pentru viitor. Dar trebuie să fim atenți să nu ne punem o încredere prea mare în aceste pregătiri. Pilda lui Isus despre omul de afaceri prosper care voia să-și construiască hambare mai mari pentru recoltele lui este un exemplu de proastă planificare. Bogatul privea la bogățiile lui pentru asigurarea celor necesare și siguranță (Luca 12.16-21). În principiu, nu era nimic greșit în a construi hambare mai mari. Atitudinea lui a fost greșită în sensul că și-a pus încrederea în el însuși, fără să-L recunoască pe Dumnezeu în planurile lui. La urma urmei, față de Dumnezeu trebuia să fie el mulțumitor pentru recoltele mai mari pe care le avea și de înțelepciunea lui Dumnezeu avea nevoie ca să știe cum să-și cheltuiască bogățiile. Dar nu s-a consultat deloc cu Dumnezeu, și viața i-a fost luată înainte să aibă măcar șansa de a cheltui sau folosi ceea ce a acumulat.
Ideea de bază este că trebuie să căutăm înțelepciunea lui Dumnezeu în chestiunea pregătirii pentru viitor. Dumnezeu promite să le dea înțelepciune tuturor celor care o cer (Iacov 1.5), și nu dă greș niciodată în a-Și ține promisiunile. Creștinii trebuie să fie administratori înțelepți a ceea ce le-a dat Dumnezeu, punând deoparte suficient pentru nevoile de bază și investind banii noștri, timpul și talentele în veșnicia viitoare care nu va trece niciodată (Matei 6.19-20). Când te pregătești pentru ziua de mâine, gândește-te la „veșnicie”.
English
Ar trebui creștinii să stocheze mâncare/provizii ca pregătire pentru un posibil dezastru în viitor?
