Întrebare
E un lucru rău să te simţi dezamăgit de Dumnezeu?
Răspuns
A fi dezamăgit de Dumnezeu nu e în mod necesar un lucru rău sau păcătos; mai degrabă face parte din condiţia umană. Cuvântul dezamăgire înseamnă „un sentiment de insatisfacţie, atunci când speranţele, dorinţele şi aşteptările cuiva nu se îndeplinesc”. Atunci când Dumnezeu într-un anumit fel nu ne îndeplineşte speranţele sau nu acţionează potrivit cu aşteptările noastre, inevitabil apare dezamăgirea. Dacă Dumnezeu nu lucrează în maniera în care credem că trebuie să lucreze, suntem dezamăgiţi de El şi nemulţumiţi de felul Lui de a acţiona. Acest lucru poate duce la o credinţă şovăielnică în Dumnezeu, mai ales în suveranitatea şi în bunătatea Lui.
Atunci când Dumnezeu nu acţionează atunci când credem că trebuie să acţioneze, nu e pentru că nu e în stare să facă acel lucru, ci pur şi simplu alege să nu-l facă. Cu toate că poate părea un lucru arbitrar şi capricios din partea Lui, tocmai opusul este adevărat. Dumnezeu alege să acţioneze sau să nu acţioneze potrivit cu voia Lui perfectă şi sfântă, ca să ducă la îndeplinire scopurile Lui drepte. Nu se întâmplă nimic care să nu facă parte din planul lui Dumnezeu. El are control asupra fiecărei molecule care pluteşte în Univers şi voia lui Dumnezeu cuprinde fiecare faptă şi decizie a fiecărei persoane din lume, din toate timpurile. În Isaia 46.11, El ne spune: „Eu chem de la răsărit o pasăre de pradă, dintr-o ţară depărtată un om ca să împlinească planurile Mele: da, Eu am spus şi Eu voi împlini; Eu am plănuit şi Eu voi înfăptui.” Chiar şi păsările sunt într-un fel parte din planul Lui stabilit mai dinainte. Mai mult, uneori alege să ne lase să cunoaştem planurile Lui (Isaia 46.10), iar alteori nu. Uneori înţelegem ceea ce face, iar alteori nu (Isaia 55.9). Un lucru ştim cu siguranţă: dacă Îi aparţinem Lui, orice face va fi în beneficiul nostru, fie că înţelegem acest lucru, fie că nu (Romani 8.28).
Cheia pentru a evita să ne simţim dezamăgiţi de Dumnezeu este să ne aliniem voia noastră la a Lui şi să ne supunem voii Lui în toate. Acest lucru nu numai că ne fereşte de a ne simţi dezamăgiţi de Dumnezeu, ci va înlătura, de asemenea, cârtirea şi plângerea cu privire la evenimentele care au loc în viaţa noastră. Israeliţii în deşert s-au plâns şi L-au luat pe Dumnezeu la întrebări de câteva ori, cu toate că văzuseră manifestări miraculoase ale puterii Lui în despărţirea Mării Roşii, în asigurarea manei şi a prepeliţelor în pustiu şi gloria Domnului care i-a însoţit în forma unui stâlp de foc (Exodul 15-16, Numeri 14.2-37). În ciuda credincioşiei necontenite a lui Dumnezeu faţă de poporul Lui, ei au cârtit şi s-au simţit dezamăgiţi de Dumnezeu, pentru că nu a acţionat aşa cum credeau ei că trebuie să acţioneze. În loc să se supună voii Lui şi să se încreadă în El, au fost într-o permanentă stare de învălmăşeală şi confuzie.
Atunci când aliniem voia noastră la voia lui Dumnezeu şi când putem spune: „facă-se nu voia mea, ci a Ta” (Luca 22.42), atunci vom descoperi mulţumirea despre care vorbeşte Pavel în 1 Timotei 6.6-10 şi în Filipeni 4.11-12. Pavel a învăţat să fie mulţumit cu tot ceea ce Dumnezeu trimitea în calea lui. S-a încrezut în Dumnezeu şi s-a supus voii Lui, ştiind că un Dumnezeu sfânt, drept, perfect, iubitor şi plin de milă va face ca toate lucrurile să lucreze pentru binele lui, pentru că tocmai aceasta este promisiunea Lui. Când Îl vedem pe Dumnezeu în această lumină, nu e posibil să fim dezamăgiţi de El. Mai degrabă ne supunem de bunăvoie Tatălui nostru ceresc, ştiind că voia Lui este perfectă şi că tot ceea ce aduce în viaţa noastră va fi pentru binele nostru şi pentru gloria Lui.
English
E un lucru rău să te simţi dezamăgit de Dumnezeu?
