Întrebare
Ce spune Biblia despre drepturile omului?
Răspuns
Orice studiu onest al Bibliei trebuie să recunoască faptul că omul, ca creație specială a lui Dumnezeu, a fost binecuvântat cu anumite „drepturi ale omului”. Orice student adevărat al Bibliei va fi stimulat spre idealuri cum sunt echitatea și dreptatea și binefacerea. Biblia spune că omul este creat după chipul lui Dumnezeu (Genesa 1.27). Din pricina acestui lucru, omul are o anumită demnitate și i-a fost dată stăpânire peste restul creației (Genesa 1.26).
Chipul lui Dumnezeu în om înseamnă și că omorul e una dintre cele mai scandaloase fărădelegi. „Dacă varsă cineva sângele omului, și sângele lui să fie vărsat de om, căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui.” (Genesa 9.6) Severitatea pedepsei subliniază gravitatea delictului. Legea mozaică e plină de exemple de cum așteaptă Dumnezeu ca toți să fie tratați omenește. Cele Zece Porunci conțin interdicții în ceea ce privește crima, jaful, poftirea, preacurvia și mărturia mincinoasă. Aceste cinci legi promovează tratamentul etic al semenilor noștri. Alte exemple din Lege includ porunci de a-i trata bine pe imigranți (Exodul 22.21, Leviticul 19.33-34), de a a purta de grijă de cei săraci (Leviticul 19.10, Deuteronomul 15.7-8), de a le acorda împrumuturi fără dobânzi celor săraci (Exodul 22.25) și de a da drumul slujitorilor contractați la fiecare cincizeci de ani (Leviticul 25.39-41).
Biblia ne învață că Dumnezeu nu face deosebire și nu manifestă favoritism (Faptele Apostolilor 10.34). Fiecare persoană e o creație unică a Sa și El o iubește pe fiecare (Ioan 3.16, 2 Petru 3.9). „Bogatul și săracul se întâlnesc: Domnul i-a făcut și pe unul, și pe altul.” (Proverbele 22.2) În schimb, Biblia ne învață că creștinii nu trebuie să facă deosebiri în funcție de rasă, gen, cadrul cultural de proveniență sau statutul social (Galateni 3.28, Coloseni 3.11, Iacov 2.1-4). Ni se spune să arătăm bunătate față de toți (Luca 6.35-36). Biblia ne dă avertizări stricte împotriva profitării de cei săraci și asupriți. „Cine asuprește pe sărac batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit cinstește pe Ziditorul său.” (Proverbele 14.31)
În schimb, oamenii lui Dumnezeu trebuie să ajute pe oricine se află în nevoie (Proverbele 14.21, Matei 5.42, Luca 10.30-37). De-a lungul istoriei, majoritatea creștinilor și-au înțeles responsabilitatea de a-i ajuta pe semenii lor. Nenumărate spitale și orfelinate din lumea noastră sunt fondate de creștini preocupați. Multe dintre reformele mari umanitare din istorie, inclusiv abolirea, au fost înaintate de bărbați și femei creștini care au căutat dreptatea.
În ziua de azi, creștinii încă lucrează la combaterea încălcării drepturilor omului și pentru a promova bunăstarea tuturor oamenilor. În timp ce vestesc Evanghelia în toată lumea, ei sapă fântâni, plantează terenuri, oferă haine, împart medicamente și asigură educație pentru cei lipsiți. Așa trebuie să fie lucrurile.
Într-un sens, creștinul nu are „drepturi” proprii, fiindcă și-a supus viața lui Cristos. Cristos îl „deține” pe credincios. „... voi nu sunteți ai voștri... Căci ați fost cumpărați cu un preț.” (1 Corinteni 6.19-20) Dar autoritatea lui Dumnezeu asupra noastră nu neagă chipul Lui din noi. Supunerea noastră față de voia lui Dumnezeu nu anulează porunca Lui de a-l „iubi pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Matei 22.39). De fapt, Îl slujim pe Dumnezeu cel mai mult atunci când îi slujim pe alții (Matei 25.40).
English
Ce spune Biblia despre drepturile omului?
