Întrebare
Ce este duhul omului?
Răspuns
Duhul omului este partea imaterială a omului. Biblia spune că duhul omului este chiar suflarea Dumnezeului Atotputernic care a fost insuflată omului, la începutul Creației lui Dumnezeu: „Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din țarâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu." (Genesa 2.7). Duhul omului e cel care ne dă conștiența de sine și alte calități remarcabile, cu toate că limitate, asemănătoare cu ale lui Dumnezeu. Duhul omului include intelectul, emoțiile, temerile, pasiunile și creativitatea noastră. Acest duh ne dă capacitatea unică de a cuprinde cu mintea și de a înțelege (Iov 32.8, 18).
Cuvintele duh și suflare sunt traduceri ale cuvântului evreiesc neshamah și ale cuvântului grecesc pneuma. Cuvintele înseamnă „vânt puternic, aer insuflat sau inspirație". Neshamah este sursa vieții care vitalizează omenirea (Iov 33.4). Duhul intangibil, nevăzut al omului este cel care guvernează existența mentală și emoțională a omului. În 1 Corinteni 2.11, apostolul Pavel spune: „În adevăr, cine dintre oameni cunoaște lucrurile omului, afară de duhul omului, care este în el?" În momentul morții, „duhul se întoarce la Dumnezeu, care l-a dat" (Eclesiastul 12.7, vezi și Iov 34.14-15, Psalmul 104.29-30).
Fiecare ființă umană are un duh, care e diferit de „duhul" sau viața animalelor. Dumnezeu l-a făcut pe om diferit de animale prin faptul că ne-a creat „după chipul lui Dumnezeu" (Genesa 1.26-27). Prin urmare, omul este capabil să gândească, să aibă sentimente, să iubească, să conceapă, să creeze și să se bucure de muzică, de umor și de artă. Și datorită duhului omenesc avem o „voință liberă", pe care nicio altă creatură de pe pământ nu o are.
Duhul omului a fost afectat la Cădere. Când Adam a păcătuit, capacitatea lui de a avea părtășie cu Dumnezeu s-a distrus; în acea zi el nu a murit fizic, dar a murit din punct de vedere spiritual. De atunci încoace, duhul omului a purtat efectele Căderii. Înainte de mântuire, omul e caracterizat ca fiind „mort" spiritual (Efeseni 2.1-5, Coloseni 2.13). Relația cu Cristos revitalizează duhul nostru și ne înnoiește din zi în zi (2 Corinteni 4.16).
E interesant că, așa cum duhul omului a fost suflat în primul om, tot așa și Duhul Sfânt a fost suflat în primii ucenici, în Ioan 20.22: „După aceste vorbe, [Isus] a suflat peste ei și le-a zis: „Luați Duh Sfânt!" (Ioan 20.22, vezi și Fapte 2.38). Adam a fost făcut viu de suflarea lui Dumnezeu, și noi, ca „făpturi noi" în Cristos, suntem făcuți vii din punct de vedere spiritual prin „Suflarea lui Dumnezeu", Duhul Sfânt (2 Corinteni 5.17, Ioan 3.3, Romani 6.4). Când Îl primim pe Isus Cristos, Duhul Sfânt al lui Dumnezeu Se unește cu duhul nostru într-un fel pe care nu-l putem înțelege. Apostolul Ioan a spus: „Cunoaștem că rămânem în El și că El rămâne în noi prin faptul că ne-a dat din Duhul Său." (1 Ioan 4.13)
Când Îi permitem Duhului lui Dumnezeu să ne conducă viața, „Însuși Duhul adeverește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu" (Romani 8.16). Ca și copii ai lui Dumnezeu, nu mai suntem călăuziți de duhul nostru, ci de Duhul lui Dumnezeu, care ne călăuzește spre viața veșnică.
English
Ce este duhul omului?
