Întrebare
Ce spune Biblia despre experiența în afara trupului/proiecția astrală?
Răspuns
Informația privitoare la experiența „în afara trupului" e atât vastă, cât și subiectivă. Potrivit Wikipediei, unul din zece oameni pretind că au avut o experiență în afara trupului, și se pretinde că sunt multe feluri diferite de experiențe. Acestea variază de la experiențe în afara trupului involuntare sau experiențe la un pas de moarte care au loc după sau în timpul unui traumatism sau a unui accident, până la ceea ce se numește „proiecție astrală", în care o persoană încearcă în mod voluntar să-și părăsească trupul și să se ridice într-un plan spiritual, unde crede că va găsi adevăr și claritate.
Puțini creștini cu renume au avut ceea ce pot fi numite, în lumea de azi, experiențe în afara trupului, cel mai notabil fiind cazul apostolului Pavel. În 2 Corinteni 12.1-4 spune: „E nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. Voi veni totuși la vedeniile și descoperirile Domnului. Cunosc un om în Cristos care, acum paisprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu știu, dacă a fost fără trup, nu știu – Dumnezeu știe). Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu – Dumnezeu știe) a fost răpit în rai și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească." În versetele care precedă acest pasaj, Pavel enumeră „laudele" lui sau lucrurile pe care, dacă le-ar socoti ca lucrări sau fapte bune care să-i asigure mântuirea, l-ar duce în cer. Cu toate că pare să se refere la o terță parte, erudiții cad de acord că vorbește despre sine la persoana a treia. Prin urmare, include această aparentă experiență în afara trupului în lista lui de laude. Lucrul pe care îl subliniază e că orice revelație care vine din afara Bibliei (revelație extrabiblică) nu e o sursă de încredere, și Pavel spune: „Nu este de folos." Aceasta nu înseamnă că experiența lui în afara trupului nu a fost reală, ci doar că nu se bazează pe ea în obținerea adevărului sau pentru vreun beneficiu pentru el sau alți oameni în vreun fel.
O experiență în afara trupului involuntară sau una la un pas de moarte, cum a fost cea a apostolului Pavel, trebuie tratată în același fel ca un vis în viața creștinului – un fenomen inexplicabil care poate asigura o poveste bună, dar care nu ne furnizează adevăr. Singurul loc unde găsim adevăr absolut e în Cuvântul lui Dumnezeu. Toate celelalte surse sunt simple relatări omenești sau interpretări subiective, bazate pe ceea ce putem descoperi cu mintea noastră finită. Cartea Apocalipsa, ori vedenia lui Ioan, e o excepție de la aceasta, așa cum sunt și profețiile sau vedeniile prorocilor din Vechiul Testament. În toate aceste cazuri, prorocilor li s-a spus că este o revelație din partea Domnului și că trebuie să împărtășească ceea ce au văzut, pentru că vine direct din gura lui Dumnezeu.
O experiență în afara trupului voluntară, sau o „proiecție astrală" e un lucru diferit. O persoană care încearcă să obțină o experiență în afara trupului pentru a se conecta cu spiritele sau cu lumea spiritelor practică, de fapt, ocultismul. Sunt două forme ale acestuia. Prima se numește modelul „fazic", în care persoana încearcă să găsească adevăr spiritual nou accesând o parte a minții care e „închisă" în timpul vieții de zi cu zi. Această practică e conectată cu budismul sau cu postmodernismul și cu credința că iluminarea se obține prin privitul în sine. Cealaltă formă, numită modelul „mistic", e atunci când persoana încearcă să iasă complet din corp, spiritul ei călătorind spre un alt plan care nu e conectat deloc cu lumea fizică.
Biblia avertizează în mod explicit împotriva practicilor oculte sau a vrăjitoriei, în Galateni 5.19-20, spunând că cei care le practică nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. Poruncile lui Dumnezeu sunt întotdeauna spre binele nostru, și El ne poruncește să ne ținem departe de practicile oculte, pentru că e o mare posibilitate, când încercăm să accesăm lumea spirituală, de a ne expune demonilor care ne pot spune minciuni despre Dumnezeu care să ne încurce mintea. În Iov 4.12-21, Elifaz descrie cum a fost vizitat de un duh mincinos într-o vedenie, care i-a spus că Dumnezeu nu ia în considerare ființele umane și că nu-I pasă de ele, lucru fals! Modelul fazic e, de asemenea, zadarnic. Ieremia 17.9 spune: „Inima este nespus de înșelătoare și deznădăjduit de rea. Cine poate s-o cunoască?" și 1 Corinteni 2.1-5 spune: „Cât despre mine, fraților, când am venit la voi, n-am venit să vă vestesc taina lui Dumnezeu cu o vorbire sau înțelepciune strălucită. Căci n-am avut de gând să știu între voi altceva decât pe Isus Cristos, și pe El răstignit. Eu însumi, când am venit în mijlocul vostru, am fost slab, fricos și plin de cutremur. Și învățătura și propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înțelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul și de putere, pentru ca credința voastră să fie întemeiată nu pe înțelepciunea oamenilor, ci pe puterea lui Dumnezeu." E zadarnic să cauți înțelepciunea infinită în interiorul minții finite a omului.
Un exemplu concret pentru aceasta vine din cartea cu popularitate 90 Minutes in Heaven (90 de minute în rai, n.tr.), de pastorul Don Piper. Piper descrie ceea ce, în esență, este o experiență în afara trupului, pe care a avut-o după un accident de mașină grav, în timpul căruia crede că a murit și a mers pentru 90 de minute în rai. Dacă Piper a văzut sau nu raiul și dacă a petrecut timp acolo e un fapt discutabil și, la urma urmei, numai Dumnezeu știe. Totuși, există o problemă serioasă, teologic vorbind, cu concluzia pe care o trage Piper din experiența sa. El le spune cititorilor că acum, că a „fost în rai", poate să le ofere încurajare oamenilor îndurerați la înmormântări „cu mai multă autoritate" decât a putut înainte. Motivele lui Piper sunt corecte: vrea să le dea oamenilor speranță. Totuși, e absolut greșit să spui că experiența lui subiectivă îi va da mai multă autoritate să vorbească despre speranța cerului decât îi dă adevărul perfect al Scripturii.
În concluzie, indiferent de felul de experiență în afara trupului despre care vorbim, lucrul principal pe care trebuie să ni-l amintim e că o experiență în afara trupului nu ne va furniza nici adevăr, nici înțelepciune. Dacă are loc o experiență în afara trupului involuntară în viața creștinului, cea mai bună abordare va fi să o considerăm în aceeași categorie cu visul – interesantă, poate, dar nu o sursă de adevăr. Creștinii trebuie să găsească adevăr numai în cuvintele lui Dumnezeu, așa cum S-a rugat Isus în Ioan 17.17: „Sfințește-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul."
English
Ce spune Biblia despre experiența în afara trupului/proiecția astrală?
