Întrebare
Care era semnificația portarilor în Biblie?
Răspuns
Porțile sunt menționate adesea în Scriptură, iar portarii erau o parte importantă a menținerii ordinii în societățile antice. Paznicii porților erau gărzi staționate pentru protecție la diferite tipuri de porți, care puteau fi porți de oraș, porți de palat sau porți de templu. Orașele antice aveau ziduri înalte și groase în jurul lor, pentru a ține la distanță fiarele sălbatice și armatele invadatoare (Iosua 7:5; Judecători 5:8; Neemia 12:30). Porți grele erau așezate în interiorul acestor ziduri, pentru a permite intrarea și ieșirea. Un paznic al porții trebuia să fie de încredere și să fie atent la orice posibile probleme. Un portar neglijent în îndatoririle sale putea aduce ruina unei întregi țări, așa că ideea de paznic al porții implica vigilență și securitate. Paznicul porților din Psalmul 141:3 nu este nimeni altul decât Domnul Însuși, deoarece El ne păzește gura, împiedicându-ne să vorbim nechibzuit.
David și Samuel au numit 212 paznici, sau ușieri, pentru "posturi de încredere" în paza Templului Domnului (1 Cronici 9:22), iar cei astfel numiți au fost repartizați prin rotație în slujbe care durau o săptămână (versetul 25). Versetele 26-29 vorbesc despre cei patru ușieri principali, cărora li s-a încredințat "privegherea asupra odăilor și vistieriilor Casei lui Dumnezeu". Ei își petreceau noaptea staționând în jurul casei lui Dumnezeu, pentru că trebuiau să o păzească; și aveau în grijă cheia, pentru a o deschide în fiecare dimineață. Unii dintre ei erau însărcinați cu obiectele folosite în serviciul din Templu; le numărau când erau aduse și când erau scoase. Alții erau însărcinați să aibă grijă de mobilierul și de toate celelalte obiecte ale Templului, precum și de făina și de vinul special, de uleiul de măsline, de tămâie și de mirodenii. Ușierii Templului erau responsabili de cine intra și cine ieșea în Templu. Ei asigurau ordinea și respectul pentru Casa lui Dumnezeu.
Ezra consemnează că 139 de ușieri au făcut călătoria din Babilon la Ierusalim, împreună cu Zorobabel (Ezra 2:42). Când Neemia a terminat reconstrucția zidului din jurul orașului Ierusalim, ușierii au fost unele dintre primele posturi pe care le-a numit (Neemia 7:1). Acest lucru este semnificativ, deoarece înainte ca un oraș să își poată desfășura viața, trebuie să fie protejat de invadatorii din afară. Casa Domnului avea nevoie de paznici din același motiv. Înainte ca slujbele lui Dumnezeu să se desfășoare în mod corespunzător, numai preoții numiți și alți slujitori desemnați puteau fi lăsați să treacă prin porți. Dumnezeu dăduse porunci clare cu privire la slujbele Templului (Exodul 25:8-9; cf. Evrei 9:1-7). Paznicii porților făceau parte din această slujbă sfântă, iar pozițiile lor erau considerate sacre (1 Cronici 9:26; Neemia 12:47).
Putem vedea cu ușurință o paralelă pentru viața noastră. Conștiința noastră, frica de Domnul și Duhul Sfânt sunt "ușierii" inimii noastre. "Prin frica de Domnul se abate [omul] de la rău." (Proverbe 16:6) Duhul Sfânt dorește sfințirea noastră, dându-ne puterea de a respinge păcatul. Când ispita bate la poarta inimii noastre, Duhul Sfânt ne trezește conștiința noastră, informată de Scriptură: "Este periculos. Nu te duce acolo!" Ușierul divin acționează în numele nostru, pentru a-i împiedica pe invadatori să ne distrugă.
John Bunyan ilustrează nevoia unui "paznic" spiritual în cartea sa Războiul Sfânt. În această alegorie, Bunyan compară umanitatea cu un oraș: "Acest faimos oraș Sufletul-Omului avea cinci porți, pe unde se intra și pe unde se ieșea; și acestea erau inexpugnabile și de așa natură încât nu puteau fi deschise sau forțate decât prin voința și permisiunea celor dinăuntru. Numele acestor porți erau următoarele: Poarta urechii, Poarta ochilor, Poarta gurii, Poarta nasului și Poarta pipăitului (capitolul 1, p. 62-63). Cu alte cuvinte, cele cinci simțuri sunt "porțile" prin care sufletul uman interacționează cu lumea prin intermediul corpului fizic. Aceste porți trebuie păzite și, în alegoria lui Bunyan, domnul Godly-Fear (Frica de Domnul) este exact omul potrivit pentru a face acest lucru. Godly-Fear era un om de încredere, cu "curaj, conduită și vitejie", iar inamicul a atacat Sufletul-Omului în zadar, atâta timp cât Godly-Fear era paznicul porții (capitolul 15, p. 285).
Atunci când ne ignorăm Portarul, ne punem pe noi înșine și pe cei pe care îi iubim în pericol. Dar atunci când, cu frică evlavioasă, ținem cont de avertismentele Cuvântului și ale Duhului Sfânt, suntem în siguranță. Inima și viața noastră sunt protejate de planurile invazive ale lui Satan (Efeseni 6:11; 2 Corinteni 2:11).
English
Care era semnificația portarilor în Biblie?
