Întrebare
Ce spune Biblia despre gestionarea timpului?
Răspuns
Gestionarea timpului e importantă pentru că viața noastră este scurtă. Șederea noastră pe pământ e semnificativ mai scurtă decât suntem înclinați să ne gândim. Așa cum bine indică David: „Iată că zilele mele sunt cât un lat de mână și viața mea este ca o nimica înaintea Ta. Da, orice om este doar o suflare.” (Psalmul 39.4-5) Apostolul Iacov repetă acest lucru: „Nu sunteți decât un abur, care se arată puțintel și apoi piere.” (Iacov 4.14) Într-adevăr, timpul nostru pe pământ zboară – de fapt, e infinitezimal de mic în comparație cu veșnicia. Pentru a trăi așa cum vrea Dumnezeu să trăim, e esențial să folosim în cel mai bun mod timpul alocat.
Moise face următoarea rugăciune: „Învață-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înțeleaptă!” (Psalmul 90.12) Un mod bun în care să dobândim înțelepciune este să trăim fiecare zi cu perspectiva veșniciei. Creatorul nostru a pus veșnicia în inima noastră (Eclesiastul 3.11). Știind că va trebui să dăm socoteală în fața Celui care ne dă timpul trebuie să ne motiveze să-l folosim bine. C.S. Lewis a înțeles acest lucru: „Dacă citești istoria, vei descoperi că creștinii care au făcut cele mai multe lucruri pentru lumea prezentă au fost chiar cei care s-au gândit cel mai mult la cea viitoare.”
În scrisoarea lui către Efeseni, Pavel îi atenționează pe sfinți: „Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele.” (Efeseni 5.15-16) Trăirea cu înțelepciune implică folosirea cu grijă a timpului nostru. Faptul că știm că secerișul este mare și lucrătorii sunt puțini (Luca 10.2) și că timpul trece rapid trebuie să ne ajute să folosim mai bine timpul pentru a fi martori atât prin cuvintele, cât și prin exemplul nostru. Trebuie să petrecem timp iubindu-i pe alții cu fapta și cu adevărul (1 Ioan 3.17-18).
Fără îndoială că responsabilitățile și presiunile lumii acesteia ne solicită atenția. Mulțimea de lucruri care ne trag în diverse direcții fac ca timpul nostru să fie ușor înghițit de chestiunile pământești, mai puțin importante. Prin urmare, eforturile care au o valoare eternă sunt adesea date la o parte. Ca să evităm să ne pierdem concentrarea atenției, trebuie să prioritizăm și să stabilim scopurile. În plus, în măsura în care este posibil, trebuie să delegăm. Amintește-ți cum socrul lui Moise, Ietro, l-a învățat cu înțelepciune cum să delege o parte din cantitatea grea de muncă (Exodul 18.13-22).
Indiferent de etica noastră de muncă, ne amintim că Dumnezeu a făcut toată lucrarea Lui în șase zile, și în a șaptea S-a odihnit. Proporția de muncă și odihnă ne arată așteptările Creatorului cu privire la etica noastră de muncă. Într-adevăr, Proverbele 6.10-11 ne arată disprețul lui Dumnezeu pentru comportamentul leneș: „Să mai dormi puțin, să mai ațipești puțin, să mai încrucișezi puțin mâinile ca să dormi!… Și sărăcia vine peste tine ca un hoț și lipsa, ca un om înarmat.” (Vezi și Proverbele 12.24, 13.4, 18.9, 20.4, 21.5, 26.14.) Mai mult, Pilda talanților (Matei 25.14-30) ilustrează tragedia oportunității risipite, cât și importanța lucrului făcut cu credincioșie până când Domnul vine. Trebuie să lucrăm cu sârguință în munca la care suntem angajați pe pământ, dar „munca” noastră nu se limitează la cea pe care o facem pentru un câștig monetar. De fapt, atenția noastră principală în tot ceea ce face trebuie să fie gloria lui Dumnezeu (Coloseni 3.17). Coloseni 3.23-24 spune: „Orice faceți, să faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, ca unii care știți că veți primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiți Domnului Cristos.” Isus a vorbit despre strângerea comorilor în cer (Matei 6.19-21). Nu trebuie să lucrăm până la epuizare în urmărirea bunăstării pământești (Ioan 6.27). În schimb, trebuie să dăm ceea ce e mai bun pentru orice lucru la care ne-a chemat Dumnezeu. În toate eforturile noastre – relațiile noastre, munca noastră, studiile noastre, slujirea altora, detaliile administrative ale vieții noastre, îngrijirea de sănătatea trupului nostru, recreația etc. – în atenția noastră principală este Dumnezeu. El e Cel care ne-a încredințat timpul de pe pământ și El e Cel care dirijează felul în care îl petrecem.
Trebuie observat că odihna e o folosire legitimă și necesară a timpului. Nu putem neglija petrecerea timpului cu Dumnezeu, atât în privat, cât și colectiv. Fără îndoială că suntem chemați să investim timp în relații cu alții și să lucrăm din greu la lucrurile vieții. Dar, de asemenea, nu putem neglija împrospătarea pe care El ne-o dă în timpurile de odihnă. Odihna nu e un timp pierdut, ci este o împrospătare care ne pregătește să folosim mai bine timpul. Ne amintește și că, la urma urmei, Dumnezeu este în control și El e Cel care poartă de grijă de toate nevoile noastre. În timp ce căutăm să ne gestionăm bine timpul, e înțelept din partea noastră să planificăm timpuri regulate de odihnă.
Și mai important e să planificăm un timp regulat – zilnic – cu Dumnezeu. El e Cel care ne echipează pentru a duce la îndeplinire sarcinile pe care ni le dă. El e Cel care ne conduce zilele. Cel mai rău lucru pe care îl putem face este să gestionăm timpul ca și când ne aparține. Timpul Îi aparține Lui, așadar cere înțelepciunea Lui pentru cum să-l folosești cel mai bine, și apoi să acționează cu încredere, cu sensibilitate la corecturile Sale și deschis la întreruperile rânduite de Dumnezeu pe parcurs.
Dacă cauți să schimbi felul în care îți folosești timpul, primul pas e să reflectezi la aceasta. Depune un efort hotărât de a lua în considerare gestionarea timpului. Articolul de față împărtășește unele lucruri pe care le spune Dumnezeu despre timp. Ar fi înțelept să studiezi mai pe larg subiectul în Scriptură. Gândește-te la lucrurile pe care Dumnezeu le socotește valoroase. Gândește-te la ce anume te-a chemat Dumnezeu. Gândește-te cât de mult din timpul tău investești în prezent în aceste lucruri. Observă ce altceva îți consumă timpul. Fă o listă de priorități și responsabilități și cere-I lui Dumnezeu să te călăuzească privitor la orice schimbări care trebuie făcute. Reflectarea la prioritățile tale și la folosirea timpului e o practică pe care e bine să o ai regulat. Unii găsesc de ajutor să aibă o trecere în revistă anuală intenționată a felului în care își gestionează timpul.
Cu privire la timp, Biblia ne sfătuiește că trebuie să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor veșnice, în opoziție cu plăcerile trecătoare ale acestei lumi efemere. În consecință, trebuie să înaintăm cu atenție și cu un scop divin, deoarece cursul vieții noastre se îndreaptă spre scopul final al lui Dumnezeu. Timpul petrecut cu Dumnezeu și în căutarea de a-L cunoaște, prin citirea Cuvântului Lui și prin rugăciune, nu e niciodată risipit. Timpul petrecut zidind Trupul lui Cristos și iubindu-i pe alții cu dragostea lui Dumnezeu (Evrei 10.24-25, Ioan 13.34-35, 1 Ioan 3.17-18) e un timp bine petrecut. Timpul investit în împărtășirea Evangheliei, astfel încât alții să ajungă să cunoască salvarea care este în Isus aduce un rod veșnic (Matei 28.18-20). Trebuie să trăim ca și când fiecare minut contează – pentru că într-adevăr contează.
English
Ce spune Biblia despre gestionarea timpului?
