Întrebare
E păcat să înjuri/să juri/să blestemi?
Răspuns
În mod absolut a jura (înjura, blestema etc.) e păcat. Biblia arată acest lucru foarte clar. Efeseni 4.29 ne spune: „Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie ca să dea har celor ce-l aud.” 1 Petru 3.10 declară: „Căci cine iubește viața și vrea să vadă zile bune să-și înfrâneze limba de la rău și buzele de la cuvinte înșelătoare.” Iacov 3.9-12 rezumă această chestiune: „Cu ea [limba] binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. Din aceeași gură ies și binecuvântarea, și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei! Oare din aceeași vână a izvorului țâșnește și apă dulce, și apă amară? Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.”
Iacov arată în mod clar că viața creștinilor – a „fraților” – nu trebuie să fie caracterizată de vorbire rea. Făcând analogia cu apa amară și cea dulce care care țâșnesc din același izvor (lucru care nu e caracteristic izvoarelor), arată faptul că nu e caracteristic pentru creștin ca din gura lui să iasă atât laudă, cât și blestem. Nu Îl putem lăuda pe Dumnezeu și în același timp să-i blestemăm pe frații noștri.
Isus a explicat că ceea ce iese din gura noastră e ceea umple inima noastră. Mai devreme sau mai târziu, răul din inimă iese pe gură în blesteme și înjurături. Însă când inima noastră e plină de bunătatea lui Dumnezeu, lauda pentru El și dragostea pentru alții se vor revărsa. Vorbirea noastră va indica întotdeauna ce se află în inima noastră. „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbește gura.” (Luca 6.45)
De ce e păcat să înjuri/să juri/să blestemi? Păcatul e o afecțiune a inimii, a minții și a „omului lăuntric” (Romani 7.22), care se manifestă în gândurile noastre, în acțiuni și în cuvinte. Când înjurăm și blestemăm, dovedim păcatul din inima noastră care întinează și pe care trebuie să-l mărturisim și de care trebuie să ne pocăim. Când ne punem încrederea în Cristos, primim de la Dumnezeu o natură nouă (2 Corinteni 5.17), inima noastră e transformată și vorbirea noastră reflectă natura nouă pe care a creat-o Dumnezeu în noi (Romani 12.1-2). Din fericire, când eșuăm, Dumnezeul nostru măreț este „credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire” (1 Ioan 1.9).
English
E păcat să înjuri/să juri/să blestemi?
