Întrebare
E biblic să invoci sângele lui Isus?
Răspuns
„Invocarea sângelui lui Isus" în rugăciune e o învățătură a cărei proveniență poate fi descoperită în mișcarea Word of Faith (Cuvântul Credinței, n.tr.). Când oamenii vorbesc despre „invocarea sângelui lui Isus în rugăciune", se referă la practica folosirii sintagmei „invoc sângele lui Isus peste _______".
„Invocarea sângelui lui Isus" nu are bază în Scriptură. Nu găsim pe nimeni în Biblie care să „invoce sângele lui Isus". Cei care „invocă sângele lui Isus" fac acest lucru ca și când ar fi ceva magic în aceste cuvinte sau ca și când, folosindu-le, rugăciunea lor va fi într-un fel mai puternică. Această învățătură s-a născut dintr-un fel greșit și eretic de a înțelege rugăciunea, și anume că rugăciunea în realitate nu e nimic mai mult decât a-L manipula pe Dumnezeu pentru a obține ceea ce vrem, în loc să ne rugăm ca voia Lui să se facă. Întreaga mișcare Cuvântul Credinței e fundamentată pe învățătura falsă că credința e o forță, și dacă ne rugăm cu destulă credință, atunci Dumnezeu ne garantează sănătate, bunăstare și fericire și ne va scăpa de orice problemă și în orice situație. În acest concept, Dumnezeu e pur și simplu un mijloc de a obține ceea ce vrem, în loc să fie Creatorul sfânt, suveran, perfect și drept pe care ni-L descoperă Biblia.
Cei care ne învață acest fals numit Cuvântul Credinței socotesc omul mult mai presus decât este, la fel și „dreptul" nostru de a invoca ceea ce vrem și de a-L face pe Dumnezeu să răspundă la ceea ce vrem. Acest lucru e în opoziție cu credința biblică adevărată exemplificată în viața lui Pavel și în felul în care a abordat suferința și încercările. În 2 Timotei, Pavel a scris că „toți cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Cristos Isus vor fi prigoniți" (2 Timotei 3.12). Însă Cuvântul Credinței ne învață că dacă suferim sau suntem bolnavi sau ne luptăm cu păcatul, e pentru că nu avem suficientă credință sau că nu invocăm Numele lui Isus pentru a revendica ceea ce e de drept al nostru. Dar când e confruntat cu încercări și persecuție, nu-l vedem pe Pavel să invoce sângele lui Cristos sau să revendice ceea ce e „de drept al lui". În schimb, vedem credința lui neclătinată în Cristos indiferent de situație: „... știu în cine am crezut. Și sunt încredințat că El are putere să păzească ce I-am încredințat până în ziua aceea." (2 Timotei 1.12)
Pavel spune: „M-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. Știu să trăiesc smerit și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. Pot totul în Cristos, care mă întărește." (Filipeni 4.11-13) Credința lui Pavel era numai în Cristos, și putea spune cu toată convingerea: „Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău și mă va mântui, ca să intru în Împărăția Lui cerească. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin." (2 Timotei 4.18)
„Invocarea sângelui", așa cum e practicată în mod obișnuit, are mai mult în comun cu misticismul – să reciți o formulă magică și să speri că funcționează –, decât cu rugăciunea biblică. Rostirea anumitor cuvinte nu face rugăciunea noastră în mod magic mai puternică. Mai mult, „invocarea sângelui" lui Cristos nu e necesară pentru a-l învinge pe Satan. El a fost deja învins, și dacă suntem născuți din nou cu adevărat, Satan nu are nicio putere asupra noastră alta decât Dumnezeu îngăduie pentru scopurile și gloria Lui. Coloseni 1.13-14 clarifică foarte bine acest lucru: „El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului și ne-a strămutat în Împărăția Fiului dragostei Lui, în care avem răscumpărarea, prin sângele Lui, iertarea păcatelor."
În loc să „invoce sângele lui Cristos" pentru protecție sau putere, creștinii trebuie să asculte porunca din Iacov 4.7: „Supuneți-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviți-vă diavolului, și el va fugi de la voi." În loc să practicăm un model nebiblic de rugăciune, trebuie să urmăm preceptele simple ale Scripturii – să trăim o viață curată înaintea lui Dumnezeu, să facem rob orice gând, pentru a nu-i face loc păcatului, să ne mărturisim păcatul atunci când eșuăm în respectarea acestor prime două precepte și să ne îmbrăcăm cu toată armătura lui Dumnezeu, așa cum e arătat în Efeseni 6.13-17.
Biblia ne dă numeroase instrucțiuni pentru cum să trăim victorioși în Cristos și invocarea „sângelui lui Isus" nu e una dintre ele. Am fost curățați de sângele lui Cristos și El e Marele nostru Preot și Intermediarul care „trăiește pururea ca să mijlocească" (Evrei 7.25). Ca oi ale Sale, ne aflăm deja sub protecția Lui; trebuie pur și simplu să trăim în fiecare zi încrezându-ne în El pentru ceea ce deja a promis și ne-a dat.
English
E biblic să invoci sângele lui Isus?
