Întrebare
Ce sunt locurile/tărâmurile cerești?
Răspuns
Expresia "locurile cerești" sau "tărâmurile cerești" este folosită de mai multe ori în cartea Efeseni (1:3, 20; 2:6; 3:10; 6:12). Această expresie este tradusă din cuvântul grecesc epouranios, care înseamnă "sfera activităților spirituale". "Tărâmurile cerești" se pot referi atât la activitatea angelică, cât și la cea demonică. Efeseni 1:20 spune că Dumnezeu "L-a înviat [pe Hristos] din morți și L-a pus să șadă la dreapta Sa, în locurile cerești". Dar Efeseni 6:12 vorbește despre forțe malefice din același tărâm: "Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva ... duhurilor răutății care sunt în locurile cerești."
Ca oameni în carne și oase, avem o înțelegere foarte redusă a lumii spiritelor. Nu o putem vedea, auzi sau atinge. Cu toate acestea, Biblia presupune acest lucru, iar noi putem obține informații despre o lume pe care nu o putem vedea studiind ceea ce ne spune Dumnezeu despre ea. Mai întâi de toate, Dumnezeu este duh (Ioan 4:24). El există în afara limitelor de timp, spațiu și materie. Casa Lui este numită cer (Faptele Apostolilor 7:55; Isaia 63:15), dar acesta este un loc distinct, care nu trebuie confundat cu "cerurile", care se referă la atmosferă (Geneza 1:1; Psalmul 148:4), sau cu "tărâmurile cerești", care cuprind toate ființele spirituale. În cerul lui Dumnezeu, El șade pe un tron (Matei 23:22; Evrei 4:16), înconjurat de îngeri adoratori (Apocalipsa 7:11; Psalmul 99:1) care există pentru a-L sluji pe Dumnezeu și pentru a-i sluji pe sfinții Săi (Evrei 1:14; Matei 4:11; Geneza 19:1). Îngerii au, de asemenea, capacitatea de a apărea ca oameni atunci când sunt trimiși să transmită mesaje de la Dumnezeu (Geneza 18:2, 16-17; 19:1-2; Daniel 10:5-6).
Cu toate acestea, partea întunecată a tărâmurilor cerești aparține lui Satan și duhurilor sale rele. Satan nu este omologul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu are adversar. Satan este o ființă creată, care are doar puterea pe care Dumnezeu îi permite să o aibă doar atât timp cât Dumnezeu îi permite (Isaia 14:12; Luca 22:31; Apocalipsa 12:12). Cu toate acestea, din motive cunoscute doar de Dumnezeu, lui Satan și slugilor sale li se permite să facă ravagii pe pământ și asupra slujitorilor lui Dumnezeu - dacă nu sunt controlați de războiul spiritual și de sfinții îngeri. Daniel 10 ne oferă cea mai bună perspectivă asupra a ceea ce se întâmplă în această lume pe care nu o putem vedea. Un înger a fost trimis de Dumnezeu pentru a-i transmite un mesaj lui Daniel în timp ce acesta se ruga, dar mesagerul a fost reținut timp de trei săptămâni de "căpetenia împărăției Persiei", un demon (versetul 13). Îngerul i-a spus mai târziu lui Daniel că trebuie să primească ajutor de la arhanghelul Mihail pentru a se impune și a-și continua misiunea pe care Dumnezeu i-o dăduse.
Această privire asupra tărâmurilor cerești ne ajută să înțelegem câteva lucruri. În primul rând, aflăm că în permanență are loc un război feroce. Satan și demonii săi lucrează activ pentru a zădărnici planurile lui Dumnezeu și pentru a distruge tot ceea ce pot (vezi Ioan 10:10). Dacă un înger puternic aflat într-o misiune din partea lui Dumnezeu a putut fi reținut de forțele demonice, atunci demonii trebuie că au o mare putere. În al doilea rând, Dumnezeu nu Își lasă copiii fără apărare împotriva acestei armate malefice. 2 Corinteni 10:4 spune: "Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile." Efeseni 6:11-17 ne spune exact de ce armură avem nevoie pentru a rămâne fermi în fața ispitelor și a planurilor diavolului. În noi înșine, nu suntem pe măsura uneltirilor lui Satan. Avem nevoie de armură spirituală pentru a purta bătălii spirituale. Al treilea adevăr pe care îl putem învăța din pasajul din cartea Daniel este că rugăciunea atrage atenția lui Dumnezeu și că răspunsul Său este pe drum. Există forțe necunoscute pentru noi care pot interfera cu dorința lui Dumnezeu de a ne ajuta, și trebuie să continuăm să perseverăm în rugăciune până când vine răspunsul (vezi Luca 18:1; Efeseni 6:18).
Tărâmurile cerești sunt la fel de reale ca tărâmurile pământești. Ne vom petrece cea mai mare parte a vieții noastre trăind în tărâmurile cerești (2 Corinteni 5:1; 1 Ioan 5:11). În schimb, existența noastră pământească este doar un "abur, care se arată puțintel și apoi piere" (Iacov 4:14). Luptele fizice pot părea intense, dar rezultatele sunt temporare. Cu toate acestea, bătăliile spirituale au consecințe eterne. Atunci când ne trăim viața pământească recunoscând luptele nevăzute care se dau în jurul nostru, vom fi mai atenți la ceea ce spunem și facem (Efeseni 5:15-16; 2 Corinteni 2:11). Vom fi credincioși în a ne folosi armele rugăciunii și armura lui Dumnezeu, știind că adevăratele bătălii se duc și se câștigă în tărâmurile cerești.
English
Ce sunt locurile/tărâmurile cerești?
