Întrebare
Poate fi un om mântuit prin revelația generală?
Răspuns
Revelația generală poate fi definită ca fiind „revelația lui Dumnezeu pentru toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile care arată faptul că Dumnezeu există și că e inteligent, puternic și transcendent”. Versete cum sunt Psalmul 19.1-4 și Romani 1.20 afirmă clar că anumite lucruri despre Dumnezeu pot fi înțelese din Creația care se află în jurul nostru. Creația descoperă puterea și măreția lui Dumnezeu, dar nu revelează planul de mântuire prin Cristos. Există mântuire numai în Numele lui Isus (Fapte 4.12); prin urmare, un om nu poate fi mântuit numai prin revelația generală. De obicei, întrebarea „Poate fi un om mântuit prin revelația generală?” e pusă în același context cu o altă întrebare: „Ce se întâmplă cu aceia care nu au auzit niciodată Evanghelia?”
Din păcate, există încă părți din lume care nu au absolut niciun acces la Biblie, la Evanghelia lui Isus Cristos sau la vreun mijloc de a afla adevărul creștin. Astfel, se naște întrebarea: Ce se întâmplă cu acești oameni după ce mor? Este drept din partea lui Dumnezeu să condamne un om care nu a auzit niciodată Evanghelia sau despre Isus Cristos? Unii propun ideea că Dumnezeu îi judecă pe aceia care nu au auzit niciodată pe baza răspunsului pe care îl dau la revelația generală. Presupunerea e că, dacă un om crede cu adevărat ceea ce poate fi cunoscut despre Dumnezeu prin revelația generală, Dumnezeu îl va judeca pe acel om pe baza acelei credințe și îi va permite să intre în cer.
Problema e că Scriptura afirmă că, dacă un om nu e în Cristos, „a și fost judecat” (Ioan 3.18). Romani 3.10-12, citând Psalmul 14.3 declară că natura neregenerată e în mod universal păcătoasă: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar. Nu este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să-L caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu. Toți s-au abătut și au ajuns niște netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.” Potrivit Scripturii, cunoașterea lui Dumnezeu este disponibilă (prin revelația generală), dar omenirea o pervertește după bunul plac. Romani 1.21-23 afirmă: „Fiindcă, măcar că L-au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au dedat la gândiri deșarte și inima lor fără pricepere s-a întunecat. S-au fălit că sunt înțelepți și au înnebunit și au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, păsări, dobitoace cu patru picioare și târâtoare.” Starea în care se află cei care sunt fără Dumnezeu e una de rebeliune, de întuneric și de idolatrie.
Omul se răzvrătește în ciuda revelației generale. Omul păcătos respinge cu voia ceea ce poate fi cunoscut despre Dumnezeu prin natură și caută modalități de a evita adevărul (vezi Ioan 3.19). De vreme ce omul nu Îl caută pe Dumnezeu în mod natural, Dumnezeu trebuie să îl caute – și El a făcut exact acest lucru, în Persoana lui Isus Cristos. Isus a venit „să caute și să mântuiască ce era pierdut” (Luca 19.10).
Un exemplu bun al nevoii noastre de Evanghelie se găsește în Fapte 10. Corneliu știa despre Dumnezeu și era „cucernic și temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului și se ruga totdeauna lui Dumnezeu” (Fapte 10.2). L-a mântuit Dumnezeu pe Corneliu datorită devoțiunii sale față de Dumnezeu bazate pe cunoașterea limitată pe care o avea? Nu. Corneliu a avut nevoie să audă despre Isus. Dumnezeu l-a instruit pe Corneliu să-l contacteze pe apostolul Petru și să-l invite să vină în casa lui. Corneliu a ascultat, și Petru a venit și le-a prezentat Evanghelia lui Corneliu și familiei sale. Corneliu și casa lui au crezut în Isus și, prin urmare, au fost mântuiți (Fapte 10.44-48). Niciunul, nici măcar un om „bun” ca Corneliu nu e mântuit numai crezând că Dumnezeu există sau prin faptul că Îl onorează pe Dumnezeu în anumite moduri. Singura cale de mântuire este Evanghelia lui Isus Cristos (Ioan 14.6, Fapte 4.12).
Revelația generală poate fi văzută ca o chemare universală pentru oameni de a recunoaște existența lui Dumnezeu. Dar revelația generală, în sine, nu e suficientă ca să conducă un om la mântuirea care se găsește în Cristos. De aceea e atât de important să vestim Evanghelia în toată lumea (Matei 28.19-20, Fapte 1.8). Romani 10.14 declară: „Dar cum Îl vor chema pe Acela în care n-au crezut? Și cum vor crede în Acela despre care n-au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor?” Credința în Vestea bună a mântuirii prin Isus Cristos e singurul mijloc prin care putem fi mântuiți (Ioan 3.16).
English
Poate fi un om mântuit prin revelația generală?