Întrebare
Cine sunt cei morți în Hristos din 1 Tesaloniceni 4:16?
Răspuns
Înainte de a-i identifica pe cei "morți în Hristos", ar trebui să observăm contextul în care se găsește această expresie. Contextul imediat este 1 Tesaloniceni 4:13-18, care tratează problema a ceea ce se va întâmpla la revenirea Domnului Isus. Cititorii lui Pavel erau îngrijorați de faptul că, atunci când Hristos va reveni, cei care au murit înainte de acel moment vor lipsi cumva. Scopul principal al acestui pasaj este de a-i consola pe credincioșii care i-au pierdut pe cei dragi credincioși.
Mesajul din acest pasaj este un mesaj de speranță. Creștinii au o speranță pe care necredincioșii nu o au atunci când îi pierd pe cei dragi. Există speranță dincolo de mormânt pentru creștini, iar o parte din această speranță este că la întoarcerea lui Hristos, cei care au murit deja "vor învia primii". După aceea, creștinii care sunt încă în viață vor fi transformați. Ambele grupuri vor fi "răpite" și se vor întâlni cu Domnul în văzduh. Pavel încheie această secțiune cu un îndemn de a-i încuraja pe alții cu această speranță.
În acest pasaj, Pavel folosește eufemismul comun al somnului pentru a se referi la cei care au murit în Hristos, adică la credincioși. Pavel dorește să își liniștească cititorii că acei creștini care au murit înainte de revenirea lui Hristos nu vor pierde nimic. De aceea, el deschide această secțiune spunând: "Nu voim, fraților, să fiți în necunoștință despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristați ca ceilalți, care n-au nădejde." (v. 13)
Deci, pentru a răspunde la întrebare, cei morți în Hristos sunt acei credincioși care au murit înainte de a doua venire a lui Hristos. (Reține, dacă 1 Tesaloniceni 4 se referă la a doua venire sau la răpire este o chestiune de dezbatere). Credincioșii, fie că sunt vii sau morți, Îi aparțin lui Hristos. Primim un limbaj similar de la apostol în prima sa scrisoare către Corinteni, când scrie: "Dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod; apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos." (1 Corinteni 15:23) Morții în Hristos se aplică nu numai publicului inițial al lui Pavel, ci și tuturor credincioșilor care au murit în ceea ce se poate numi perioada "interadventală", sau timpul dintre prima și a doua venire a lui Hristos.
O altă întrebare care poate apărea în acest context este ce se întâmplă cu credincioșii atunci când mor? Cu siguranță, Pavel folosește somnul pentru a se referi la starea lor, dar înseamnă aceasta că credincioșii experimentează (în lipsa unui cuvânt mai bun) o stare de somn inconștient până la învierea viitoare? Cei care susțin această poziție, numită somn sufletesc, o bazează pe pasaje precum 1 Tesaloniceni 4:13-18. Dar trebuie remarcat faptul că "somn", așa cum este folosit aici, este eufemistic. Nu este menit să transmită un somn real. De fapt, experiența credinciosului după moarte și înainte de sfârșitul veacului, când Hristos revine, este o comuniune conștientă și fericită cu Domnul. Pavel face aluzie la acest lucru în versete precum 2 Corinteni 5:6-8 și Filipeni 1:23.
La moarte, trupul se odihnește în mormânt în așteptarea învierii din ultima zi, dar sufletul merge să fie acasă cu Domnul. Aceasta este doctrina stării intermediare. Credincioșii experimentează într-un sens provizoriu recompensele care îi așteaptă în cer, în timp ce necredincioșii experimentează o mostră din chinul lor etern în iad (Luca 16:19-31).
English
Cine sunt cei morți în Hristos din 1 Tesaloniceni 4:16?
