Întrebare
Ce spune Biblia despre faptul ca părinții să le lase o moștenire copiilor?
Răspuns
Moștenirea era un dar de onoare și susținere dat de un patriarh fiilor săi (și uneori fiicelor). Scopul era purtarea de grijă și statutul familiei. Majoritatea cazurilor în care întâlnim moștenirea în prima parte a Vechiului Testament este atunci când Dumnezeu le dă israeliților Țara Promisă – Tatăl ceresc le asigură cele necesare fiilor și fiicelor Sale. Pentru că pământul le-a fost dat de Dumnezeu familiilor individuale, oamenilor nu le era îngăduit să înstrăineze pământul pentru totdeauna. Dacă era necesar să îl vândă, trebuia să fie returnat în anul jubiliar (Leviticul 25.23-38). Biblia a trasat instrucțiuni specifice pentru moștenirea proprietății familiale: fiul cel mai mare trebuia să primească o parte dublă (Deuteronomul 21.15-17); dacă nu existau fii, fiicelor li se permitea să moștenească pământul tatălui lor (Numeri 27.8); în absența unor moștenitori direcți, un slujitor favorit sau o rudă mai îndepărtată putea moșteni pământul (Genesa 15.2, Numeri 27.9-11). Niciodată pământul nu putea trece la o altă seminție. Scopul de a da mai departe pământul era să asigure faptul că familia extinsă avea mijloacele de susținere și supraviețuire. Moștenirea era un lucru asumat, și numai Proverbele 13.22 vorbește despre ea ca fiind o virtute.
Noul Testament nu vorbește despre moștenirea fizică, ci în schimb despre cea spirituală. De altfel, în Luca 12.13-21, Isus minimizează importanța moștenirii pământești, explicând faptul că poate duce la lăcomie și obsesie față de bogăție. E mult mai bine să strângi comori în cer. Moștenirea noastră, la fel ca cea a israeliților, este de la Dumnezeu (Faptele Apostolilor 20.32, Efeseni 1.11, 14, 18). Și, la fel ca Avraam (Evrei 11.8, 13), nu ne vom primi moștenirea în timpul vieții (1 Petru 1.4). Ce este moștenirea aceasta? Psalmul 37.11 și Matei 5.5 spun că este întregul pământ. Iacov 2.5 spune că este Împărăția lui Dumnezeu, iar Evrei 11.16 o numește patria cerească, 1 Corinteni 2.9 spune că este atât de uimitoare, încât „ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, așa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”. Iar Apocalipsa 21 descrie un cer nou și un pământ nou unde Dumnezeu va locui în mijlocul poporului Lui și va îndepărta lacrimile, jelirea, durerea și moartea.
Ca și credincioși, nu ne aflăm sub Legea Vechiului Testament. În schimb, trebuie să urmăm cele două cele mai mari porunci – să-L iubim pe Dumnezeu și să-i iubim pe alții (Matei 22.34-40). Vechiul Testament oferă exemple practice de cum să împlinim cele mai mari dintre porunci. Privitor la moștenire, este exemplul părinților care se asigură că familia are cele necesare după moartea lor. În vremurile moderne, aceasta nu înseamnă în mod necesar pământ sau chiar posesiuni materiale. Poate include un caracter bun, asigurarea că copiii au o educație sau instruirea lor într-o profesie. Însă, atunci când majoritatea oamenilor se gândesc la părinți care le lasă o moștenire copiilor lor, lucrul acesta are de-a face cu posesiuni materiale. Biblia susține în mod clar ideea ca părinții să le lase posesiuni/bogății/proprietăți copiilor lor. În același timp, părinții nu trebuie să se simtă obligați să adune totul pentru moștenirea copiilor lor, neglijându-se pe ei înșiși în acest proces. Nu trebuie să fie niciodată o chestiune de vinovăție sau obligație. În schimb, trebuie să fie un act de iubire, o ultimă modalitate de exprimare a dragostei și a aprecierii față de copii. Totuși, mai importantă decât aceasta este responsabilitatea părinților de a se asigura că copiii sunt conștienți de moștenirea pe care o vor primi dacă Îl urmează pe Cristos. Părinții trebuie să-și învețe copiii ce așteptări are Dumnezeu de la ei (Deuteronomul 6.6-7, Efeseni 6.4) și să-i aducă pe copiii lor la Cristos (Marcu 10.14). În felul acesta, părinții pot să le poarte de grijă copiilor în cel mai extraordinar mod posibil.
English
Ce spune Biblia despre faptul ca părinții să le lase o moștenire copiilor?