Întrebare
Va fi posibil să păcătuim în cer?
Răspuns
Biblia descrie cerul sau starea eternă în detaliu în Apocalipsa capitolele 21-22. Niciunde în aceste capitole nu se pomenește posibilitatea păcatului. De altfel, avem promisiunea că, în starea veșnică, nu vom experimenta niciodată moartea, tristețea, plânsul sau durerea (Apocalipsa 21.4) – absența acestor lucruri este dovada absolută că păcatul e și el absent, de vreme ce aceste lucruri sunt produsul păcatului (vezi Romani 6.23).
Cei păcătoși nu vor fi în cer, ci în iazul de foc (Apocalipsa 21.8). Nimic impur nu va intra vreodată în cer (Apocalipsa 21.27). În afara cerului sunt cei care păcătuiesc (Apocalipsa 22.15). O profeție vechi-testamentară ne asigură, de asemenea, că Împărăția lui Dumnezeu va exclude păcătoșenia: „Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi «Calea cea sfântă»: niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinți; cei ce vor merge pe ea, chiar și cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească. Pe calea aceasta nu va fi niciun leu și nicio fiară sălbatică nu va apuca pe ea, nici nu va fi întâlnită pe ea, ci cei răscumpărați vor umbla pe ea.” (Isaia 35.8-9) Așadar răspunsul e nu, nu va fi posibil să păcătuim în cer.
Voia lui Dumnezeu este sfințirea noastră (1 Tesaloniceni 4.3), adică dorește să ne facă sfinți și liberi de păcat. Sfințirea noastră are trei faze: sfințirea pozițională, care ne salvează de pedeapsa păcatului, în momentul în care credem în Cristos; sfințirea progresivă, care ne salvează de puterea păcatului pe măsură ce creștem în Cristos; și sfințirea deplină, care ne salvează de prezența păcatului, când intrăm în prezența lui Cristos. „Când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea așa cum este.” (1 Ioan 3.2) Cu alte cuvinte, procesul prin care Dumnezeu ne sfințește implică justificarea, maturizarea și glorificarea.
Glorificarea pe care Dumnezeu o promite copiilor Lui (Romani 8.30) include în mod necesar lipsa păcatului, deoarece ființele păcătoase nu pot fi glorioase. Cerul, locul gloriei lui Dumnezeu, e fără păcat. În 1 Tesaloniceni 5.23, Pavel se roagă: „Dumnezeul păcii să vă sfințească El Însuși pe deplin” și leagă apariția glorioasă a lui Cristos de glorificarea noastră personală: „Când Se va arăta Cristos, viața voastră, atunci vă veți arăta și voi împreună cu El în slavă.” (Coloseni 3.4) Această stare glorificată va fi separarea noastră finală de păcat, o sfințire totală în toate aspectele. Nu va fi posibil să păcătuim în cer.
Iacov 1.14 ne dă o altă asigurare că nu vom păcătui în cer: „Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuși și momit.” În lumea aceasta păcătoasă, ne confruntăm cu ispite în fiecare zi, și Iacov identifică două forțe care ne îndeamnă să păcătuim: propria noastră dorință rea (natura noastră păcătoasă) și ademenirea (stratagemele Diavolului). Niciuna dintre aceste forțe nu va fi în cer. Natura noastră păcătoasă va fi eradicată în momentul glorificării noastre și ispititorul va fi trimis în iazul de foc, de unde nu ne poate face niciun rău (Apocalipsa 20.10).
Învățătura Bibliei e că cerul sau starea veșnică e în întregime sfântă. Nu va exista posibilitatea păcatului, vom fi îmbrăcați cu neprihănire (Apocalipsa 19.8) și vom fi înrădăcinați pe veci în starea noastră de beatitudine. Lucrarea pe care Dumnezeu a promis să o sfârșească în noi va fi deja terminată (Filipeni 1.6). Eliberarea noastră va fi completă, cei aleși fiind răscumpărați – trup, suflet și minte – pentru gloria Mielului (Apocalipsa 5.6-10).
English
Va fi posibil să păcătuim în cer?
