Întrebare
Ce înseamnă că plata păcatului este moartea?
Răspuns
Romani 6.23 spune: „Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Cristos, Domnul nostru.” În esența lui, păcatul e rebeliune împotriva lui Dumnezeu. Păcatul nostru ne separă de Dumnezeu, Creatorul și Susținătorul vieții. Isus a spus: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața.” (Ioan 14.6) Dumnezeu e cunoscut ca fiind marele „Eu sunt”. Viața e în Dumnezeu. Așadar, atunci când păcătuim și ajungem despărțiți de Dumnezeu, ajungem separați de adevărata viață. Prin urmare, în mod inevitabil experimentăm moarte. E necesară o clarificare în trei aspecte:
În primul rând, păcatul nu are ca rezultat în mod necesar moartea fizică imediată. Romani 6 nu ne spune că atunci când păcătuim, vom muri fizic. În schimb, se referă la moartea spirituală.
În al doilea rând, când suntem salvați în Cristos, suntem salvați din moartea spirituală supremă și aduși la viața spirituală supremă. Pavel le-a spus romanilor: „Darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Cristos, Domnul nostru.” (Romani 6.23)
În al treilea rând, chiar și păcatul credincioșilor va duce la un fel de „moarte” spirituală. Deși suntem salvați de pedeapsa supremă pentru păcat (despărțirea veșnică de Dumnezeu), nu suntem scutiți de consecințele naturale ale unei relații întrerupte cu Tatăl. Când păcătuim, experimentăm simptomele morții spirituale. Ne putem simți vinovați, goi, confuzi sau deconectați de Dumnezeu. Acționăm ca cei răi, mai degrabă decât ca cei neprihăniți. Păcatul nostru, chiar credincioși fiind, rănește inima lui Dumnezeu și Îl întristează pe Duhul Sfânt (Efeseni 4.30). Cu toate că nu rupe relația noastră cu El, păcatul nostru pune o barieră între noi.
Gândește-te la un copil și la părintele lui. Când copilul nu ascultă, relația lui cu părintele se înstrăinează. Părintele continuă să-l iubească pe copil și continuă să-i urmărească cel mai mare bine. Copilul nu încetează în niciun punct să-i aparțină părintelui. Însă copilul poate experimenta unele consecințe: lipsa încrederii, disciplinarea, un simțământ de vinovăție și altele de acest fel. Relația e în cele din urmă restaurată, dar de obicei mai întâi vine durerea.
La fel stau lucrurile cu noi și Dumnezeu. Când ne răzvrătim împotriva regulilor lui Dumnezeu din viața noastră, ne răzvrătim împotriva Vieții, și prin urmare experimentăm „moartea” (o frângere care are ca rezultat durerea). Când ne întoarcem la Dumnezeu, suntem restaurați și la viața spirituală – comuniune cu Dumnezeu, un simțământ al scopului, neprihănire, libertate etc. Tatăl care s-a bucurat în Pilda fiului risipitor a spus cel mai bine: „Acest fiu al meu era mort și a înviat.” (Luca 15.24)
English
Ce înseamnă că plata păcatului este moartea?
