Întrebare
Ce înseamnă să fii rob păcatului?
Răspuns
Fiecare om e un rob în sensul spiritual. Suntem fie robi păcatului, care e starea noastră naturală, fie robi ai lui Cristos. Scriitorii Noului Testament și-au declarat de bunăvoie statutul de robi ai lui Cristos. Pavel își începe scrisoarea către romani numindu-se un „rob al lui Isus Cristos” (Romani 1.1) și scrisoarea către Tit spunându-și „rob al lui Dumnezeu” (Tit 1.1). Iacov își începe epistola în același fel „Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Cristos” (Iacov 1.1). Cele mai multe traduceri spun „slujitor” sau „rob slujitor” în aceste pasaje, dar cuvântul doulas înseamnă literalmente „sclav”.
În Ioan 8.34, Isus le spune fariseilor necredincioși: „Adevărat, adevărat vă spun ... că oricine trăiește în păcat este rob al păcatului.” El folosește analogia unui sclav și a stăpânului lui pentru a sublinia faptul că sclavul ascultă de stăpânul său pentru că îi aparține. Sclavii nu au voință proprie. Ei sunt literalmente în robia stăpânilor lor. Când păcatul e stăpânul nostru, nu suntem în stare să ne împotrivim. Însă prin puterea lui Cristos de a birui puterea păcatului: „... ați fost izbăviți de sub păcat, v-ați făcut robi ai neprihănirii” (Romani 6.18). Odată ce venim la Cristos cu pocăință și primim iertarea păcatelor, suntem capacitați de Duhul Sfânt, care vine să locuiască în noi. Prin puterea Lui ne putem împotrivi păcatului și devenim robi ai neprihănirii.
Ucenicii lui Isus Îi aparțin Lui și vor să facă lucrurile care Îi sunt plăcute Lui. Aceasta înseamnă că copiii lui Dumnezeu Îl ascultă și trăiesc liberi de păcatul habitual. Putem face acest lucru fiindcă Isus ne-a eliberat de robia păcatului (Ioan 8.36), și, prin urmare, nu ne mai aflăm sub pedeapsa pentru acesta, care e moartea și despărțirea de Dumnezeu.
Romani 6.1-23 merge și mai departe cu această idee de rob și stăpânul lui. În calitate de creștini, nu trebuie să continuăm să trăim în păcat ca obișnuință, fiindcă am murit față de păcat. Romani 6.4 spune că, de vreme ce am fost îngropați și am înviat împreună cu Cristos, acum putem umbla în viața cea nouă, spre deosebire de cel necredincios, care încă e rob al păcatului. Romani 6.6 continuă spunând că, de vreme ce știm că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, astfel încât trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, nu trebuie să mai fim robi păcatului. Și Romani 6.11 spune că trebuie să ne socotim pe noi înșiși morți față de păcat și vii pentru Dumnezeu, în Cristos Isus.
Dumnezeu ne poruncește să nu lăsăm păcatul să domnească în trupul nostru, ascultând de poftele lui, ci, în schimb, trebuie să ne dăm pe noi înșine lui Dumnezeu ca instrumente ale neprihănirii (Romani 6.12-14). În Romani 6.16-18, ni se spune că suntem robii celui de care ascultăm, fie ai ascultării de păcat, fie ai ascultării de neprihănire. Trebuie să devenim robi ai lui Dumnezeu, de la care primim darul sfințirii și cel al vieții veșnice. Facem acest lucru pentru că plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Cristos, Domnul nostru (Romani 6.23).
Apostolul Pavel, autorul cărții Romani, continuă să spună că știe cât de dificil poate fi să nu trăiești în păcat, fiindcă s-a luptat cu acest lucru și după ce a devenit urmaș al lui Cristos. E important ca toți creștinii să știe aceasta. Cu toate că acum suntem eliberați de pedeapsa păcatului, trăim încă în prezența lui cât timp trăim pe pământ. Și singura cale prin care putem fi eliberați de puterea păcatului este prin puterea Duhului Sfânt, care le este dat credincioșilor în momentul în care venim la credința în Cristos (Efeseni 1.13-14), și acest lucru ne pecetluiește în Cristos ca o garanție pentru moștenirea noastră ca copii ai lui Dumnezeu.
Prezența Duhului Sfânt în viața noastră înseamnă că, pe măsură ce creștem în credință și ajungem să-L iubim pe Dumnezeu tot mai mult în fiecare zi, vom avea tăria să ne împotrivim păcatului din ce în ce mai mult. Prin lucrarea Duhului Sfânt suntem capacitați să ne împotrivim păcatului, să nu cedăm ispitei lui și să trăim potrivit cu Cuvântul lui Dumnezeu. Păcatul habitual ne va deveni tot mai detestabil și vom descoperi că nu mai vrem să facem nimic ce poate împiedica părtășia noastră cu Dumnezeu.
Romani 7.17-8.2 e o încurajare minunată pentru credincioși pentru că ni se spune că, chiar și atunci când păcătuim, nu mai este nicio condamnare, fiindcă suntem în Cristos Isus. Și 1 Ioan 1.9 ne asigură din nou că, atunci când păcătuim în calitatea noastră de creștini, dacă Îi mărturisim Domnului păcatele noastre zilnice, El e credincios și drept și ne va curăți de ele, ca să putem trăi într-o relație dreaptă cu El. Pe tot parcursul cărții Efeseni, apostolul Pavel ne încurajează și ne îndeamnă să umblăm ca niște copii ai luminii, iubindu-ne unii pe alții așa cum ne-a iubit Cristos, și să învățăm ceea ce Îi este plăcut Domnului și să punem în practică (Efeseni 2.1-10, 3.16-19, 4.1-6, 5.1-10). În Efeseni 6.10-18, Pavel ne arată cum să fim tari în Domnul îmbrăcându-ne cu toată armura lui Dumnezeu în fiecare zi, pentru a ne putea împotrivi uneltirilor Diavolului.
Când ne dedicăm, ca urmași ai lui Cristos, să creștem și să ne maturizăm în credință prin citirea și studierea Cuvântului lui Dumnezeu în fiecare zi și prin petrecerea unui timp în rugăciune cu El, vom descoperi că suntem din ce în ce mai capabili să stăm fermi în puterea Duhului Sfânt și să ne împotrivim păcatului. Victoriile zilnice asupra păcatului pe care le avem în Cristos ne vor încuraja și ne vor întări și vor demonstra cu putere faptul că nu mai suntem robi păcatului, ci, în schimb, suntem robi ai lui Dumnezeu.
English
Ce înseamnă să fii rob păcatului?