Întrebare
Ce spune Biblia despre rugăciunile adresate celor morți sau despre vorbitul cu morții?
Răspuns
Rugăciunea la cei morți e strict interzisă în Biblie. Deuteronomul 18.11 ne spune că oricine „[întreabă] pe morți" e „o urâciune înaintea Domnului". Istoria lui Saul, care a consultat un medium ca să aducă spiritul lui Samuel, care era mort, a avut ca rezultat moartea lui, „pentru că s-a făcut vinovat de fărădelege față de Domnul, al cărui cuvânt nu l-a păzit, și pentru că a întrebat și a cerut sfatul celor ce cheamă morții" (1 Samuel 28.1-25, 1 Cronici 10.13-14). În mod evident, Dumnezeu a declarat că astfel de lucruri nu trebuie făcute.
Gândește-te la atributele lui Dumnezeu. Dumnezeu e omniprezent – pretutindeni în același moment – și poate auzi toate rugăciunile din lume (Psalmul 139.7-12). O ființă umană, pe de altă parte, nu deține aceste atribut. De asemenea, Dumnezeu e singurul care are puterea să răspundă la rugăciune. Sub acest aspect, Dumnezeu e omnipotent – atotputernic (Apocalipsa 19.6). În mod sigur acesta e un atribut pe care o ființă umană – moartă sau vie – nu îl posedă. În cele din urmă, Dumnezeu e omniscient – El cunoaște toate lucrurile (Psalmul 147.4-5). Chiar înainte să ne rugăm, Dumnezeu cunoaște nevoile noastre reale și le știe mai bine decât noi. Nu numai că ne cunoaște nevoile, ci și ne răspunde la rugăciuni potrivit cu voia Lui perfectă.
Așadar, ca o persoană moartă să primească rugăciuni, ea trebuie să audă rugăciunile, să aibă puterea să răspundă la ele și să știe cum să răspundă în cel mai bun mod posibil pentru cel care se roagă. Numai Dumnezeu aude și răspunde la rugăciuni din cauza naturii Sale perfecte și din cauza a ceea ce unii teologi numesc „imanența" lui Dumnezeu. Imanența e un atribut al lui Dumnezeu care Îl face să fie implicat în mod direct în afacerile omenirii (1 Timotei 6.14-15); acest lucru incluzând și răspunsul la rugăciuni.
Chiar și după ce un om moare, Dumnezeu e încă implicat în privința acelui om și a destinului lui. Evrei 9.27 spune astfel: „... oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata." Dacă un om moare în Cristos, merge în cer să fie prezent cu Domnul (2 Corinteni 5.1-9, mai ales versetul 8); dacă omul moare în păcatul lui, merge în iad și, în cele din urmă, toți cei din iad vor fi aruncați în iazul de foc (Apocalipsa 20.14-15).
Un om aflat în agonie nu va putea auzi sau să răspundă la rugăciuni, și nu va răspunde nici omul care trăiește în fericire cerească împreună cu Dumnezeu. Dacă ne rugăm cuiva, și el se află în chin veșnic, ar trebui oare să ne așteptăm să poată auzi rugăciunile noastre și să ne răspundă? La fel, va fi un om din cer preocupat de problemele trecătoare de pe pământ? Dumnezeu L-a dat pe Fiul Lui, Isus Cristos, să fie Mijlocitor între om și Dumnezeu (1 Timotei 2.5). Cu Isus Cristos ca Mijlocitor, putem avea acces, prin Isus, la Dumnezeu. De ce am vrea să mergem prin intermediul unui om mort păcătos, mai ales când acest lucru ne face pasibili de mânia lui Dumnezeu?
English
Ce spune Biblia despre rugăciunile adresate celor morți sau despre vorbitul cu morții?
