Întrebare
Ce este sămânța credinței? Ce este dărnicia seminței credinței?
Răspuns
Promotorilor falsei „evanghelii a prosperității” și ai mișcării Word of Faith (Cuvântul Credinței, n.tr.) le place adesea să vorbească despre „semănare”, „dărnicii ale seminței credinței” și „returnări însutite”. Dărnicia seminței credinței constă din bani dați cu credința că Dumnezeu îi va multiplica și îi va returna dătătorului. Cu cât dăruiești bani mai mulți – și cu cât ai mai multă credință –, cu atât mai mulți bani vei primi înapoi. Predicatorii prosperității solicită adesea daruri pentru lucrarea lor, promițând astfel de returnări pe măsură: „Trimite-mi 10 dolari, și ai încredere că Dumnezeu îți va da înapoi 1.000 de dolari.” Ei adaugă la cererea lor de bani un luciu spiritual, folosind afirmații precum: „Dumnezeu vrea să te binecuvânteze cu un miracol” și „Isus e mai mare decât datoria ta”. Și vor folosi greșit versete cum ar fi Marcu 4.8: „O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălța și creștea; și au adus una treizeci, alta șaizeci și alta o sută.” E bine să ne amintim că „sămânța” din acest verset e Cuvântul lui Dumnezeu (Marcu 4.14), nu bani.
Oral Roberts, care a trăit nu de mult, a avut o mare influență în răspândirea conceptului dăruirii seminței credinței, și i-a învățat pe oameni să se aștepte la un miracol atunci când seamănă o „sămânță” din „nevoia” lor. El a scris: „Ca să îți îndeplinești potențialul, să îți depășești problemele vieții, să-ți vezi viața devenind roditoare, sporind și aducând abundență (adică sănătate, prosperitate, înnoire spirituală, în familie sau personală), trebuie să hotărăști să urmezi legea divină a semănătorului și a recoltei. Seamănă sămânța promisiunii Lui în pământul nevoii tale.” (din „Principle of Seed”) În ediția din luna iulie, 1980, a publicației Abundant Life, Roberts a scris: „Rezolvă-ți problema banilor cu semințele banilor.” (pagina 4)
Richard Roberts, fiul lui Oral, a spus pe website-ul lui: „Dă-I lui Dumnezeu ceva cu care să lucreze. Indiferent cât de puțin crezi că ai, seamănă cu bucurie și cu credință, știind în inima ta că semeni sămânță ca să culegi miracole. Apoi începe să te aștepți la orice fel de miracole!” În mai 2016, buletinul informativ al lui Roberts făcea apel la daruri financiare cu următoarea afirmație: „Seamănă o sămânță specială de 100 de dolari. ... Dacă plantezi sămânța aceasta din nevoia ta și intri într-o înțelegere sfântă cu mine, atunci ÎMPREUNĂ, tu și eu, vom AȘTEPTA UN MIRACOL IMENS DIN PARTEA LUI DUMNEZEU.” (preluat de pe website-ul lui, evidențierea în original)
Potrivit lui Oral Roberts, calea prin care să profiți de legea semănatului și a seceratului e în trei aspecte: 1) privește la Dumnezeu ca sursă a ta, 2) dă mai întâi, ca să îți poată fi dat și 3) așteaptă-te la un miracol. Ca „text doveditor” pentru al doilea pas, învățătorilor seminței credinței le place să folosească Luca 6.38: „Dați, și vi se va da; ba încă vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veți măsura, cu aceea vi se va măsura.” Folosirea eronată a acestui verset începe cu aplicarea lui la câștigul material – în Luca 6.37, Isus vorbea în primul rând despre iertare, nu despre bani. De asemenea, e o diferență între „Dă, și” și „Dă, ca să”. Învățătorii seminței credinței susțin un motiv greșit de dăruire – dă ca să primești – și afirmă chiar asta. Biblia ne învață că dăruim pentru beneficiul altora și ca să-L slăvim pe Dumnezeu, nu ca să ne îmbogățim.
Învățătorilor dăruirii seminței credinței le place și versetul din Matei 17.20: „Adevărat vă spun că, dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici colo», și s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputință.” Bineînțeles, versetul acesta nu spune nimic despre obținerea banilor sau despre a dărui sămânța credinței.
Un alt pasaj folosit greșit de predicatorii seminței credinței este Marcu 10.29-30: „Adevărat vă spun că nu este nimeni care să fi lăsat casă sau frați sau surori sau tată sau mamă sau nevastă sau copii sau holde pentru Mine și pentru Evanghelie și să nu primească acum, în veacul acesta, de o sută de ori mai mult: case, frați, surori, mame, copii și holde.” Învățătorii seminței credinței se agață de promisiunea „de o sută de ori mai mult”, dar o aplică numai în dreptul „caselor” și al „holdelor” – adică bunăstare materială. Ei ignoră restul listei. Trebuie oare să presupunem că Isus le-a promis urmașilor Săi o sută de mame în adevăratul sens al cuvântului sau că trebuie să ne așteptăm la de o sută de ori mai multe rude trupești decât avem acum? Sau oare vorbea Isus de o familie spirituală sporită? De vreme ce mamele și tații și frații și surorile sunt spirituale, atunci poate că și casele și holdele sunt spirituale deopotrivă.
Cei care promovează doctrina dărniciei seminței credinței ignoră câteva detalii importante din Scriptură. Gândește-te, de exemplu, la 2 Corinteni 9.10-12: „«Cel ce dă sămânță semănătorului și pâine pentru hrană» vă va da și vă va înmulți și vouă sămânța de semănat și va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta veți fi îmbogățiți în toate privințele, pentru orice dărnicie, care, prin noi, va face să se aducă mulțumiri lui Dumnezeu. Căci ajutorul dat de darurile acestea nu numai că acoperă nevoile sfinților, dar este și o pricină de multe mulțumiri către Dumnezeu.” Pasajul acesta spune că Dumnezeu dă sămânță pentru semănat; adică El ne oferă resurse din care să dăruim cu generozitate. Și, atunci când dăruim, Dumnezeu va suplimenta mai multe resurse, ca să continuăm să dăruim. Observă totuși că seceratul nu este un câștig monetar, ci „roada neprihănirii voastre”. De asemenea, mulțumirea adusă lui Dumnezeu e în abundență, nu conturile noastre bancare. Sămânța semănată în acest pasaj nu duce la miracole sau bunăstare personală.
Susținătorii dărniciei seminței credinței ignoră și faptul că apostolii nu erau oameni bogați. Apostolii cu siguranță le dăruiau altora: „Și eu voi cheltui prea bucuros din ale mele și mă voi cheltui în totul și pe mine însumi...” (2 Corinteni 12.15) Pe baza doctrinei dărniciei seminței credinței, Pavel ar fi trebuit să fie un om bogat. Totuși, „până în clipa aceasta suferim de foame și de sete, suntem goi, chinuiți, umblăm din loc în loc” (1 Corinteni 4.11). Apostolii erau săraci din punct de vedere material, însă spiritual erau binecuvântați de Domnul.
Dumnezeu iubește pe cel care dăruiește cu bucurie (2 Corinteni 9.7), însă nu trebuie să presupunem că favoarea Lui va fi arătată în răsplată financiară. Nici nu trebuie să ne însușim promisiunile date Israelului în Vechiul Testament. Motivația noastră de a dărui nu trebuie să fie să obținem în schimb bani. Scopul nostru trebuie să fie evlavia însoțită de mulțumire (vezi 1 Timotei 6.6-10). Trebuie să ne rugăm: „Doamne, ajută-mă să învăț să fiu mulțumit cu ceea ce am, chiar dacă sunt flămând sau în nevoi” (vezi Filipeni 4.11-13).
Învățătura seminței credinței e cu ceva mai mult decât o schemă de îmbogățire rapidă care profită de cei disperați și în dureri din poporul lui Dumnezeu. Petru a avertizat Biserica cu privire la o astfel de șiretenie: „În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvântări înșelătoare, să aibă un câștig de la voi...” (2 Petru 2.3)
English
Ce este sămânța credinței? Ce este dărnicia seminței credinței?
