Întrebare
În ce fel e Satan Dumnezeul acestei lumi (2 Corinteni 4.4)?
Răspuns
Sintagma „dumnezeul acestei lumi" (sau „dumnezeul acestui veac") indică faptul că Satan este influența majoră asupra ideilor, a opiniilor, a scopurilor, a speranțelor și a punctelor de vedere ale majorității oamenilor. Influența lui cuprinde, de asemenea, filosofiile, educația și relațiile sociale ale lumii. Gândurile, ideile, speculațiile și religiile false ale lumii sunt sub controlul său și au izvorât din minciunile și amăgirile lui.
În Efeseni 2.2, Satan este numit și „domnul puterii văzduhului". În Ioan 12.31, el este „stăpânitorul lumii acesteia". Aceste titluri și multe altele semnifică capacitățile lui Satan. Să spui, de exemplu, că Satan este „domnul puterii văzduhului" înseamnă că, într-un fel, domnește asupra lumii și asupra oamenilor din ea.
Aceasta nu înseamnă că conduce complet lumea; Dumnezeu continuă să fie suveran. Dar înseamnă că Dumnezeu, în înțelepciunea Lui infinită, i-a permis lui Satan să acționeze în această lume în cadrul limitelor pe care Dumnezeu i le-a stabilit. Când Biblia spune că Satan are putere asupra lumii, trebuie să ne amintim că Dumnezeu i-a dat stăpânire doar asupra necredincioșilor. Credincioșii nu se mai află sub domnia lui Satan (Coloseni 1.13). Necredincioșii, pe de altă parte, sunt prinși în „cursa Diavolului" (2 Timotei 2.26), „zac în Cel rău" (1 Ioan 5.19) și sunt robii lui Satan (Efeseni 2.2).
Așadar, când Biblia spune că Satan este „stăpânitorul lumii acesteia", nu spune că deține autoritatea deplină, ci transmite ideea că Satan stăpânește într-un mod specific peste lumea necredincioasă. În 2 Corinteni 4.4, cel necredincios urmează planul lui Satan: „.. a căror minte necredincioasă a orbit-o dumnezeul veacului acestuia, ca să nu vadă strălucind lumina Evangheliei slavei lui Cristos." Uneltirile lui Satan includ promovarea filosofiilor false în lume – filosofii care îl fac orb pe necredincios față de adevărul Evangheliei. Filosofiile lui Satan sunt fortăreața în care oamenii sunt ținuți prizonieri, și și ei trebuie eliberați de Cristos.
Un exemplu de o astfel de filosofie falsă este credința că omul poate câștiga favorul lui Dumnezeu printr-un anumit fapt sau prin anumite fapte. Aproape în fiecare religie falsă, meritarea favorului lui Dumnezeu sau dobândirea vieții veșnice sunt o temă predominantă. Însă câștigarea mântuirii prin fapte este contrară revelației biblice. Omul nu poate lucra suficient încât să câștige favoarea lui Dumnezeu; viața veșnică este un dar fără plată (vezi Efeseni 2.8-9). Și acel dar fără plată este disponibil prin Isus Cristos și numai prin El (Ioan 3.16, 14.6). Te poți întreba de ce omenirea nu primește pur și simplu darul mântuirii (Ioan 1.12). Răspunsul este că Satan – dumnezeul acestei lumi – a ispitit omenirea să-i urmeze în schimb mândria. Satan stabilește planul, lumea necredincioasă îl urmează, și omenirea continuă să fie amăgită. Nu e de mirare că Scriptura îl numește pe Satan un mincinos (Ioan 8.44).
English
În ce fel e Satan Dumnezeul acestei lumi (2 Corinteni 4.4)?
