Întrebare
De ce comunitatea științifică se opune atât de mult creaționismului?
Răspuns
E important să facem distincția între termenii „știință” și „comunitate științifică”. Știința este o disciplină care se ocupă cu observarea, operarea de experimente și explicarea fenomenelor. Comunitatea științifică e alcătuită din ființe umane vii care iau parte la această disciplină. Distincția este importantă pentru că nu există contradicție logică între știință și creaționism. Știința este un termen generic pentru un tip de studiu, în timp ce creaționismul este o filosofie aplicată interpretării datelor. Comunitatea științifică, așa cum există azi, susține naturalismul ca filosofie preferată, dar nu există un motiv evident pentru care să fie preferat de știință în fața creaționismului.
În general, există percepția că creaționismul e „neștiințific”. Lucrul acesta e parțial adevărat, în sensul că creaționismul aduce cu sine anumite presupuneri care nu pot fi testate, dovedite sau falsificate. Însă naturalismul se află în exact aceeași situație, ca filosofie netestabilă, imposibil de dovedit și nefalsificabilă. Datele descoperite în cercetarea științifică sunt simple date. Datele și interpretările sunt două lucruri diferite. Comunitatea științifică din prezent respinge, în general, conceptele creaționismului și îl definesc ca fiind „neștiințific”. Lucrul acesta e foarte ironic, având în vedere preferința comunității științifice pentru o filosofie interpretativă – naturalismul – care e la fel de „neștiințifică” precum creaționismul.
Sunt multe motive pentru tendința aceasta față de naturalism în știință. Creaționismul implică intervenția unei Ființe supranaturale, iar știința privește în principal lucrurile tangibile și fizice. Din această cauză, unii din comunitatea științifică se tem că creaționismul va duce la o dilemă a „Dumnezeului golurilor”, unde întrebările științifice sunt ignorate, folosindu-se explicația: „Dumnezeu a făcut acest lucru.” Experiența a arătat că nu așa stau lucrurile. Unele dintre numele cele mai mari din istoria științifică au fost de creaționiști fermi. Credința lor în Dumnezeu i-a inspirat să-și pună întrebarea: „Cum a făcut Dumnezeu acest lucru?” Printre aceste nume sunt Pascal, Maxwell și Kelvin. Pe de altă parte, un atașament nerezonabil față de naturalism poate degrada descoperirile științifice. Un cadru naturalist cere ca oamenii de știință să ignore rezultatele care nu se potrivesc paradigmei stabilite. Adică, atunci când datele noi nu se corelează cu punctul de vedere naturalist, se presupune că sunt invalide și sunt abandonate.
Există diferite nuanțe religioase în creaționism. Știința e atât de obiectivă pe cât de obiectivi sunt cei care iau parte la ea, și acele persoane sunt la fel de supuse prejudecăților cum se întâmplă în oricare alt domeniu. Sunt oameni care resping creaționismul în favoarea naturalismului pur și simplu din motive „morale” personale. De fapt, numărul lor e probabil mult mai mare decât se admite. Majoritatea oamenilor care resping conceptul de Dumnezeu fac acest lucru în primul rând pentru că nu sunt de acord cu anumite restricții sau nedreptăți percepute, în ciuda afirmației că lucrurile stau altfel, și lucrul acesta e la fel de adevărat pentru cei care lucrează în domeniul științei, pe cât e pentru cei care lucrează în oricare alt domeniu.
În același fel, o atitudine neprietenoasă din cadrul comunității științifice a avut impact asupra perceperii creaționismului. Știința a beneficiat de pe urma contributorilor creaționiști de-a lungul secolelor; totuși, astăzi comunitatea științifică în general adoptă o atitudine ostilă și disprețuitoare față de oricine nu împărtășește perspectiva naturalistă. Această ostilitate fățișă vizavi de conceptele creaționiștilor și față de religie în general le determină pe persoanele care susțin aceste puncte de vedere să evite studiul științific. Cei care fac totuși acest lucru se simt adesea constrânși să păstreze tăcerea, de teama ridiculizării. În acest fel, comunitatea științifică a înjosit și a înlăturat un segment de populație, și apoi are tupeul să afirme că procentul scăzut de creaționiști din rândurile ei este dovada meritului științific superior al naturalismului.
Există și motive politice pentru ostilitatea comunității științifice față de creaționism și religie în general. Creștinismul, mai mult decât oricare alt sistem religios, acordă o valoare imensă fiecărei vieți umane în parte. Lucrul acesta stârnește tensiuni în raport cu comunitatea științifică, atunci când preocuparea pentru viață stă în calea unui anumit fel de proces științific. Valorile creștine tind să acționeze ca o frână asupra experimentelor sau pozițiilor care îi afectează pe oameni sau care distrug sau deteriorează viața umană. Exemplele includ cercetarea celulelor stem embrionare, avortul și eutanasia. În alte cazuri, valorile creștine se ciocnesc de cele seculare atunci când știința promovează anumite activități păcătoase, înlesnindu-le. Cu toate că oamenii de știință naturaliști le pot considera o piedică nenecesară, ei ar trebui să aibă în vedere ce se întâmplă atunci când cercetarea științifică e desfășurată fără nicio considerație pentru moralitate sau conștiință. Ecoul acestei idei a fost reprezentat de personajul actorului Jeff Goldblum din filmul Jurassic Park. El a afirmat: „Oamenii tăi de știință au fost atât de preocupați să vadă dacă pot sau nu, încât nu s-au oprit să se gândească dacă trebuie sau nu.”
Există, de asemenea, un nivel de competivitate între comunitatea științifică și cea religioasă privitor la putere, producând tensiuni suplimentare între știință și creaționism. Așa cum au admis chiar și unii oameni de știință sceptici de renume, există o tendință în comunitatea științifică de a se poziționa pe sine, chiar subconștient, ca o preoție. Preoția aceasta seculară se prezintă ca deținând cunoașterea minunată și de elită de care au nevoie oamenii laici pentru mântuire, și aceasta nu poate fi pusă sub semnul întrebării de către cei din afară. Clar spus, ideile nuanțate religios, cum este creaționismul, se ating de pretenția comunității științifice de a deține cunoașterea superioară cu privire la univers.
Deși pot fi multe motive pentru tensiunea dintre comunitatea științifică și creaționism, sunt suficiente motive pentru care ar trebui să poată coexista în pace. Nu există motive logice valide pentru respingerea creaționismului în favoarea naturalismului, așa cum a făcut comunitatea științifică. Creaționismul nu împiedică descoperirile, așa cum a fost arătat de titanii științei care au crezut puternic în el. Atitudinea batjocoritoare manifestată față de creaționiști a diminuat numărul minților capabile și doritoare din multe domenii. Creaționismul are multe de oferit științei și comunității științifice. Dumnezeul care a făcut universul S-a revelat pe Sine prin el (Psalmul 19.1); cu cât cunoaștem mai multe lucruri despre creație, cu atât mai multă glorie primește El!
English
De ce comunitatea științifică se opune atât de mult creaționismului?
