Întrebare
Care este teoria Zi-Eră?
Răspuns
Cu toate că Moise a scris cartea Genesa cu aproximativ 3.400 de ani în urmă, de-abia în ultimele secole a prins contur dezbaterea privitoare la natura și data creației. În consecință, acum există un număr de teorii legate de relatarea creației, și una dintre ele se numește Teoria Zi-Eră. În esență, este conceptul potrivit căruia „zilele” despre care se vorbește în primul capitol din Genesa sunt perioade secvențiale, nu zile reale de 24 de ore. Prin urmare, despre fiecare zi se crede că reprezintă perioade de timp mult mai mari, deși nedefinite, cum ar fi un milion sau mai mulți ani. În esență, e o încercare de a armoniza Scriptura cu evoluția teistă sau cel puțin cu conceptul de Pământ „bătrân”.
Știința nu a dovedit greșit niciun cuvânt al Bibliei. Biblia este adevărul suprem și trebuie să fie standardul după care să fie evaluate teoriile științifice. În unele cazuri, teoriile alternative cu privire la origini au intenția specifică de a-L scoate pe Dumnezeu din ecuație. Cei care susțin teoria Zi-Eră nu încearcă să-L dea la o parte pe Dumnezeu, bineînțeles, ci, în schimb, încearcă să armonizeze vederile tradiționale ale Bibliei cu atitudinile moderne vizavi de știință. Totuși, acest tip de abordare trebuie mânuit cu grijă. Cea mai nefastă consecință care vine din a pune sub semnul întrebării adevărul sau inspirația cărții Genesa este că duce la punerea sub semnul întrebării a fiecărei părți din Cuvântul lui Dumnezeu care nu se potrivește cu preferințele noastre. Tot ceea ce ne învață Scriptura cu privire la păcat și moarte necesită ineranța primelor trei capitole din Genesa. Acestea fiind spuse, să vedem câteva dintre argumentele aduse de susținătorii Teoriei Zi-Eră.
Cei care aderă la Teoria Zi-Eră indică adesea faptul că cuvântul folosit pentru „zi” în limba ebraică, yom, uneori se referă la o perioadă de timp care e mai mare decât o zi reală de 24 de ore. Un pasaj scriptural privit adesea ca suport pentru această teorie este 2 Petru 3.8: „... pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, și o mie de ani sunt ca o zi.” Pasajul acesta ne amintește cu siguranță că Dumnezeu e în afara timpului și nu trebuie să ne îndoim de împlinirea evenimentelor biblice viitoare (și anume cea de-a Doua venire) pentru simplul fapt că pare să dureze mult timp din perspectiva noastră umană limitată. Așadar, potrivit celor care se opun Teoriei Zi-Eră, 2 Petru 3.8 nu are nimic de a face cu lungimea săptămânii creației.
Fiecare zi din primul capitol din Genesa e descrisă ca având o seară și o dimineață. Într-adevăr, aceste două cuvinte – seară și dimineață – sunt folosite mult în Vechiul Testament, și în majoritatea cazurilor se referă la zile normale. Vorbind din perspectiva limbii, cei care se opun Teoriei Zi-Eră observă că, dacă Moise ar fi vrut să transmită ideea de o perioadă mai lungă de timp, ar fi putut folosi termeni clari precum olam sau qedem în loc de yom.
Un alt motiv dat pentru o „zi” metaforică așa cum e postulat în Teoria Zi-Eră este că soarele nu a fost creat decât în ziua a patra. Prin urmare, cum ar fi putut avea loc zile convenționale, de 24 de ore (adică și și noapte) înainte de aceasta? Cei care se opun Teoriei Zi-Eră vor argumenta că, tehnic vorbind, soarele în sine nu e necesar pentru o zi și o noapte. E nevoie de lumină și de un Pământ care să se rotească. „Seara și dimineața” indică un Pământ care se rotește și, în ceea ce privește lumina, chiar prima poruncă a lui Dumnezeu a fost „Să fie lumină”, și a fost lumină (Genesa 1.3), înainte să existe un soare. Separarea luminii de întuneric a fost primul lucru pe care l-a făcut Creatorul.
Cei care se opun Teoriei Zi-Eră vor observa și că, în Apocalipsa 21.23, vedem că în Noul Ierusalim „n-are trebuință nici de soare, nici de lună ca să[-l] lumineze”, pentru că „slava lui Dumnezeu” va furniza „lumina”. La începutul creației, lumina strălucitoare a lui Dumnezeu ar fi putut fi deplin suficientă până când luminătorii au fost creați cu trei zile mai târziu.
Pe lângă aceasta, în cazul celor mai multe interpretări ale Teoriei Zi-Eră, boala, suferința și moartea trebuie să fi existat înainte de căderea omului. Scriptura indică în mod clar că „... printr-un singur om a intrat păcatul în lume și prin păcat a intrat moartea” (Romani 5.12). Nu a existat moarte înainte de actul neascultării lui Adam din Grădina Edenului, sau, cum ar spune creaționiștii Zi-Eră, nu a existat moarte umană înainte de păcatul lui Adam. În funcție de cum potrivești Teoria Zi-Eră cu originea ființelor umane, aceasta poate anula doctrina Căderii. Acest lucru ar goli de conținut doctrina ispășirii, fiindcă, dacă nu a existat Cădere, de ce am avea nevoie de un Răscumpărător?
English
Care este teoria Zi-Eră?
