Cartea Apocalipsa
Autorul: Apocalipsa 1.1, 4, 9 și 22.8 îl identifică în mod specific pe autorul cărții Apocalipsa ca fiind apostolul Ioan.Data la care a fost scrisă: Cartea Apocalipsa a fost scrisă probabil între anii 90 și 95 d.Cr.
Scopul pentru care a fost scrisă: Descoperirea lui Isus Hristos i-a fost dată lui Ioan de către Dumnezeu „ca să le arate robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând”. Această carte este plină de mistere privitoare la lucrurile care vor veni. Este cea din urmă avertizare că lumea se va sfârși cu siguranță și că judecata va fi sigură. Cartea ne oferă o scurtă zărire a cerului și a tuturor gloriilor care îi așteaptă pe cei care își păstrează hainele albe. Apocalipsa ne duce prin necazul cel mare, cu toate vaiurile sale și cu focul final cu care toți necredincioșii vor avea de-a face pentru totdeauna. Cartea reiterează căderea lui Satan și osânda care îi așteaptă pe el și îngerii lui. Ni se prezintă sarcinile tuturor creaturilor și îngerilor din cer și promisiunile date sfinților că vor trăi pentru totdeauna cu Isus în Noul Ierusalim. La fel ca în cazul lui Ioan, e greu să găsim cuvinte care să descrie ceea ce citim în cartea Apocalipsa.
Versete-cheie: Apocalipsa 1.19: „Scrie, dar, lucrurile pe care le-ai văzut, lucrurile care sunt și cele care au să fie după ele.”
Apocalipsa 13.16-17: „Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei.”
Apocalipsa 19.11: „Apoi am văzut cerul deschis, și iată că s-a arătat un cal alb! Cel care stătea pe el se cheamă „Cel credincios – și „Cel adevărat”, și El judecă și Se luptă cu dreptate.”
Apocalipsa 20.11: „Apoi am văzut un scaun de domnie mare și alb, și pe Cel care ședea pe el. Pământul și cerul au fugit dinaintea Lui și nu s-a mai găsit loc pentru ele.”
Apocalipsa: 21.1: „Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou; pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră, și marea nu mai era.”
Un scurt rezumat: Apocalipsa prezintă cu generozitate descrieri vii ale viziunilor care ne vestesc ultimele zile dinaintea revenirii lui Hristos și inaugurarea cerului și a pământului nou. Cartea Apocalipsa începe cu scrisori către cele șapte biserici din Asia Mică, apoi continuă cu descoperirea seriilor de distrugeri revărsate pe pământ; semnul Fiarei, „666”, bătălia culminantă de la Armaghedon, legarea lui Satan, stăpânirea Domnului, tronul cel mare și alb de judecată, natura cetății veșnice a lui Dumnezeu. Profețiile privitoare la Isus Hristos sunt îndeplinite și o chemare finală a domniei Sale ne asigură că El Se va întoarce în curând.
Legături: Cartea Apocalipsa este culminarea profețiilor privitoare la vremurile din urmă, începând din Vechiul Testament. Descrierea Anticristului menționat în Daniel 9.27 este dezvoltată în întregime în capitolul 13 din Apocalipsa. În afara cărții Apocalipsa, exemple de literatură apocaliptică din Biblie sunt Daniel capitolele 7-12, Isaia capitolele 24-27, Ezechiel capitolele 37-41 și Zaharia capitolele 9-12. Toate aceste profeții se adună laolaltă în cartea Apocalipsa.
Aplicație practică: L-ai acceptat pe Hristos ca Mântuitor al tău? Dacă da, nu ai de ce să te temi de judecata pe care o va aduce Dumnezeu asupra lumii, așa cum este descrisă în cartea Apocalipsa. Judecătorul este de partea noastră. Înainte să înceapă judecata finală, trebuie să le mărturisim prietenilor și vecinilor despre oferta vieții veșnice a lui Dumnezeu în Hristos. Evenimentele din această carte sunt reale. Trebuie să ne trăim viața ca și când credem acest lucru, astfel încât alții să observe bucuria pe care o avem cu privire la viitorul nostru și să vrea să ni se alăture în acel oraș nou și glorios.
English
Cartea Apocalipsa
