Cartea Ioel
Autorul: Cartea Ioel afirmă că autorul ei este prorocul Ioel (Ioel 1.1).Data la care a fost scrisă: Cartea Ioel a fost scrisă probabil între anii 835 și 800 î.Cr.
Scopul pentru care a fost scrisă: Iuda, cadrul stabilit al cărții, este devastat de un roi imens de lăcuste. Această invazie de lăcuste distruge totul: lanurile de grâne, viile, grădinile și copacii. Ioel descrie lăcustele în mod simbolic ca pe o armată de oameni în marș și vede tot acest lucru ca pe o judecată divină, care vine împotriva națiunii din cauza păcatelor ei. Cartea evidențiază două evenimente majore. Unul este invazia de lăcuste, și celălalt este revărsarea Duhului Sfânt. Împlinirea inițială a acestui eveniment este citată de Petru, în Fapte capitolul 2, ca fiind un lucru care s-a întâmplat la Cincizecime.
Versete-cheie: Ioel 1.4: „Ce a lăsat nemâncat lăcusta Gazam a mâncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh a mâncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec a mâncat lăcusta Hasil.”
Ioel 2.25: „Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele.”
Ioel 2.28: „După aceea voi turna Duhul Meu peste orice făptură; fiii și fiicele voastre vor proroci, bătrânii voștri vor visa vise, și tinerii voștri vor avea vedenii.”
Un scurt rezumat: O invazie cumplită de lăcuste este urmată de o mare foamete în toată țara. Ioel folosește aceste evenimente ca pe un catalizator ca să trimită cuvinte de avertizare către Iuda. Dacă oamenii nu se vor pocăi repede și pe de-a-ntregul, armatele dușmane vor devora țara la fel ca elementele naturale. Ioel cheamă tot poporul și preoții din țară să postească și să se smerească, timp în care să caute iertarea lui Dumnezeu. Dacă vor răspunde, națiunea va avea parte de binecuvântări materiale și spirituale reînnoite. Dar ziua Domnului vine. Și, de această dată, temutele lăcuste vor părea, prin comparație, ca niște țânțari, atunci când toate națiunile vor avea parte de judecata Lui.
Tema predominantă a cărții Ioel este ziua Domnului, o zi a mâniei și a judecății lui Dumnezeu. Aceasta este ziua în care Domnul Își descoperă atributele: mânia, puterea și sfințenia, și este o zi plină de groază pentru dușmanii Săi. În primul capitol, ziua Domnului este experimentată în mod istoric prin invazia de lăcuste asupra țării. Capitolul 2.1-17 este un capitol de tranziție, în care Ioel folosește metafora invaziei de lăcuste și a secetei ca să reînnoiască o chemare la pocăință. Capitolele 2.18-3.21 descriu ziua Domnului în termeni escatologici și răspund chemării la pocăință cu profeții privitoare la restaurarea fizică (2.21-27), spirituală (2.28-32) și națională (3.1-21).
Prefigurări: Ori de câte ori Vechiul Testament vorbește despre judecata pentru păcat, fie că este vorba despre păcatul individual sau al națiunii, este prefigurată venirea lui Isus. Prorocii Vechiului Testament l-au avertizat în mod repetat pe Israel să se pocăiască, dar chiar și atunci când cei din Israel au făcut acest lucru, pocăința lor s-a rezumat la ținerea Legii și la lucrări. Jertfele pe care le aduceau la Templu erau o umbră a jertfei finale, oferită o dată pentru totdeauna, lucru care se va întâmpla la cruce (Evrei 10.10). Ioel ne spune că judecata finală a lui Dumnezeu, manifestă în ziua Domnului, va fi „mare și foarte înfricoșată: cine o poate suferi?” (Ioel 2.11) Răspunsul este că noi, prin noi înșine, nu am putea niciodată suferi un astfel de moment. Dar dacă ne-am pus încrederea în Hristos ca ispășire pentru păcatele noastre, nu mai avem de ce să ne temem de ziua judecății.
Aplicație practică: Fără pocăință, judecata va fi fără milă, absolută și sigură. Încrederea noastră nu trebuie să fie în posesiunile noastre, ci în Domnul, Dumnezeul nostru. Uneori Dumnezeu poate folosi natura, durerea sau alte întâmplări obișnuite ca să ne atragă mai aproape de El. Dar în mila și harul Său, a asigurat planul final pentru mântuirea noastră – Isus Hristos, care a fost răstignit pentru păcatele noastre și care a schimbat păcatul nostru cu neprihănirea Lui perfectă (2 Corinteni 5.21). Nu este timp de pierdut. Judecata lui Dumnezeu va veni repede, ca un hoț noaptea (1 Tesaloniceni 5.2) și trebuie să fim pregătiți. Astăzi este ziua mântuirii (2 Corinteni 6.2). „Căutați-L pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemați-L câtă vreme este aproape. Să se lase cel rău de calea lui și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând” (Isaia 55.6-7). Numai însușindu-ne mântuirea lui Dumnezeu putem scăpa de mânia Lui, care se va manifesta în ziua Domnului.
English
Cartea Ioel
